Judecătorii nu găsesc CORUPȚIA: Din 200 de bănuiţi doar trei au ajuns după gratii

REZULTATE // În doi ani și jumătate, doar trei persoane au fost condamnate la închisoare în R. Moldova pentru acte de corupție

Deși Republica Moldova s-a angajat în fața oficialilor europeni să combată corupția la toate nivelele, schimbările se lasă așteptate. Mai mult, se pare că statul regresează în lupta cu corupția. În anul curent, am coborât opt poziții în clasamentul privind Indicele de Percepție a Corupției realizat de organizația mondială „Transparency International”, ajungând pe locul 102 din 178 de state.

198 de dosare

Chiar dacă auzim aproape în fiecare zi de rețineri a funcționarilor care iau mită, aceștia nu ajung după gratii, lucru demonstrat și într-un studiu prezentat recent de Centrul Național Anticorupție (CNA). În doi ani și jumătate a ajuns la răcoare, pentru acte de corupție, un singur funcționar public și alte două persoane fizice.

Pentru a demonstra care sunt cele mai mari carențe în domeniu, CNA a apelat la ajutorul experților independenți care au realizat un studiu privind finalitatea dosarelor de corupție. Au fost examinate 198 de dosare pe care au fost anunțate decizii judecătorești irevocabile în perioada ianuarie 2010 – iulie 2012.

Corupții „ajutați” de procurori

Experții au stabilit că în majoritatea cazurilor cei învinuiți de acte de corupție sunt scutiți de pedepse penale sau primesc sentințe prea blânde, fiind ajutați de procurori și judecători. În 91% din dosare, procurorii au solicitat instanței de judecată aplicarea anumitor articole din Codul Penal care îi favorizează pe învinuiți. Aceștia sunt îndemnați să-și recunoască vina pentru a li se tăia o treime din pedeapsă. Adesea, procurorii cer condamnare cu suspendare pentru corupți, în loc să-i trimită după gratii sau invocă anumite „circumstanțe excepționale” pentru a le îmblânzi pedepsele.

Judecătorii cer amenzi în loc de pedepse penale

Același studiu a scos în vileag și mișmașurile făcute de judecători pentru a-i scoate basma curată pe cei învinuiți de acte de corupție. În 27 la sută din cele 198 de dosare examinate de experți, magistrații au dispus eliberarea de răspundere penală și sancționarea învinuiților doar administrativ. Amenzile aplicate ajungeau la 3 000 de lei. „Amenda este aceeași, indiferent de mărimea mitei pretinse sau primite de inculpat. Nu e corect să fie sancționat cu trei mii de lei și cel care a primit mită de 100 de lei și cel care a primit șase mii de lei sau chiar 4 000 de euro. O asemenea situație nu contribuie la o luptă eficientă cu actele de corupție”, a explicat Raisa Botezatu, fostă judecătoare și unul dintre autorii studiului. Pe de altă parte, cei care rămân cu dosar penal se aleg tot cu amenzi, doar că acestea sunt mai mari. În medie, suma sancțiunilor ajunge la 11 800 de lei. Doar în 29% din cazuri învinuiții au fost condamnați la închisoare cu suspendare, pe un termen mediu de doi ani.

Șase luni de detenție pentru un funcționar public

Singurul funcționar public care a fost condamnat la închisoare pentru acte de corupție este un fost angajat al Penitenciarului nr. 12 din Bender care a extorcat 6 000 de dolari de la un deținut căruia i-a promis că va ieși la libertate înainte de termen. Bărbatul afirma că are influență asupra unor procurori și judecători care vor tăia din sentința de condamnare. Judecătoria Militară i-a aplicat funcționarului public o pedeapsă de șase luni de detenție, sub limita prevăzută de lege (Art. 326 Cod Penal - traficul de influență se pedepsește cu amendă în mărime de la 2 000 la 6 000 de lei sau cu închisoare de la doi la șase ani). Judecătorii au invocat mai multe circumstanțe excepționale care le-au permis să reducă sentința: inculpatul este tânăr și nu are antecedente penale, are la întreținere un copil minor, a încheiat un acord de recunoaștere a vinovăției și a contribuit la descoperirea infracțiunii. În perioada ianuarie 2010 - iulie 2012 și două persoane fizice au ajuns în închisoare, tot pentru trafic de influență. Un bărbat din Glodeni și altul din Bălți au luat bani de la diferite persoane pentru a le perfecta mai repede acte pentru redobândirea cetățeniei României.

Mită direct în birou

Studiul a dovedit și faptul că funcționarii moldoveni sunt chiar tupeiști și preferă să ia bani ilegali direct la serviciu. „Majoritatea infracțiunilor de corupție depistate de organele de drept sunt săvârșite chiar în biroul de serviciu. Deci, corupția este la ea acasă, de parcă luarea de mită face parte din atribuțiile de serviciu ale funcționarului”, a conchis cu regret Cristina Cojocaru, autoare a studiului, fost expert independent și actual vicedirector al CNA.

Declarații:

Mihai Poalelungi, președintele Curții Supreme de Justiție: Recunosc că întreg sistemul judiciar are deficiențe la capitolul soluționarea dosarelor de corupție. Trebuie să existe o conlucrare între toate instituțiile de drept și justiție pentru a schimba atitudinea. Vom veni în viitorul apropiat cu un șir de inițiative menite să schimbe radical situația, pentru ca persoanele corupte să fie sancționate mai dur.

Matthias Meyer, ambasadorul Germaniei în R. Moldova: Toți colegii din misiuni străine consideră că trebuie să luptăm împreună cu R. Moldova împotriva corupției. Nu puteți merge în UE cu acest flagel. Societatea trebuie să fie mai informată privind actele de corupție și toate dosarele trebuie să aibă finalitate. Ce folos că aveți istorii în presă care dezvăluie acte de corupție, dacă nu sunt consecințe? Ce folos că aveți dosare răsunătoare, dacă nu au fost sentințe răsunătoare? Toți trebuie să fie egali în fața legii. La noi, președintele țării a ajuns în judecată pentru că ar fi luat mită 700 de euro. Este o sumă derizorie, dar trebuie să răspundă. La acest nivel trebuie să ajungă și R. Moldova.

TOP infracțiuni de corupție, demonstrate în instanță în perioada ianuarie 2010 - iulie 2012

1. Trafic de influență – 74 infracțiuni

2. Corupere pasivă – 60 infracțiuni

3. Abuz de putere sau abuz de serviciu – 36 infracțiuni

4. Delapidarea averii străine – 15 infracțiuni

5. Corupere activă – 6 infracțiuni