Iubiri celebre // Marcată de moravuri aspre

Wikipedia

Aspasia–curtezana inteligentă

Pe la jumătatea secolului al V-lea î.Hr., orașul-stat Atena eclipsa restul Greciei. Democrația care domnea acolo era cea mai mare realizare a Greciei antice. Dar epoca de aur ateniană nu influența și viața femeilor, care își petreceau majoritatea timpului stând în casă.

Statut de concubină

Aspasia avea în jur de douăzeci și cinci de ani când l-a întâlnit pe Pericle, conducătorul Atenei, și i-a insuflat dragostea pătimașă care a durat până la moartea lui. Dar tocmai legile promulgate de Pericle o condamnau la o viață de concubinaj, interzicându-i mariajul. Pentru că nu putea trăi fără ea, Pericle a adus-o la el acasă.

Admirată de bărbați

Pericle nu era nici pe departe singurul admirator al Aspasiei, o prezență deopotrivă erotică și intelectuală. Când ea înființează un loc de dezbateri, cei mai mari învățați și oameni de stat s-au înghesuit să facă acolo politică și filosofie.

Judecând după sursele disponibile, învățăturile și credința Aspasiei făceau din ea un exemplu de echilibru într-o lume dezechilibrată.

Bun administrator

Între timp, Pericle își petrecea o mare parte din timp acasă, pentru a putea fi cu Aspasia, fără a neglija însă guvernarea. Atenienii sprijineau masiv politica administrativă a lui Pericle, dar nu și viața lui particulară, care nu le era tocmai necunoscută.

Potrivnici Aspasiei

Treptat, se formă un adevărat curent potrivnic Aspasiei.Era defăimată fără milă în locurile publice. Adevăratul motiv al acestei înverșunări amare și al urii era faptul că ea amenința structura socială a Atenei, construită pe relații de sclavie a femeii și condusă de bărbați.În mod cert, Aspasia era un pericol pentru ordinea prestabilită, o revoluționară deghizată seducător.

Atacuri nemiloase

Timp de un deceniu, viața Aspasiei a continuat să fie la fel de armonioasă în particular și la fel de bogată intelectual, dar coșmarul social a continuat - în 431 î.Hr.atacurile verbale s-au intensificat.

A reușit să stârnească o furtună publică atât de puternică, încât au fost formulate acuzații de imoralitate și trădare contra Aspasiei. În pofida opoziției lui Pericle, voința populară a avut câștig de cauză.

Victorie contra răutății

Ca străină, Aspasia nu putea să compară în fața judecătorilor pentru a se apăra. Pericle a pledat în favoarea ei. Plângea în timp ce vorbea, cu vocea tremurându-i de emoție. A pledat cu atâta elocvență și convingere, încât juriul a acceptat argumentul calomniei și a achitat-o pe Aspasia. Această victorie contra răutății și calomniei i-a legat și mai strâns pe cei doi. Curând după aceea, a fost recunoscută public ca perechea lui Pericle.

Fără Pericle

Pericle și Aspasia s-au bucurat pentru o vreme de liniște, scăpând de persecuții. Dar ciuma făcea ravagii prin Atena și, în curând, îl ucise și pe el, lăsând-o pe concubina sa singură și lipsită de apărare. Fără Pericle, sau, mai bine zis, după Pericle, Aspasia se orientă către alt bărbat, Lysicle, un negustor de oi, care era și un general foarte popular. Graba cu care a stabilit această relație pare să demonstreze nesinceritatea afecțiunii ei pentru Pericle.

Oricare ar fi fost motivul uniunii dintre Aspasia și Lysicle, relația lor a fost de scurtă durată. El a murit pe câmpul de luptă tocmai când ea îi născuse un fiu.

Și alți bărbați

După toate probabilitățile, Aspasia a căutat refugiu și protecție la un alt bărbat, așa cum făcuse și după moartea lui Pericle. Potrivit unui scenariu mai puțin probabil, fiul ei mai mare, Pericle, și-ar fi asumat rolul de protector al mamei. Dacă ar fi fost așa, ar fi trebuit să fi rămas și vreo aluzie literară. Dar călăii dramaturgi ai Aspasiei au tăcut și ce ne putem imagina este că Aspasia s-a aliat cu un bărbat prea insignifiant pentru a fi menționat, s-a mutat din Atena sau a murit în obscuritate.