INTERVIU // Veronica Herța: „Astăzi suntem într-o poziție mai puțin vulnerabilă din punct de vedere energetic, iar mâine vom fi și mai independenți”

Creșterea interconectărilor și diversificarea surselor de aprovizionare cu energie electrică, inclusiv prin construcția Liniei electrice aeriene (LEA) 400 kV Vulcănești - Chișinău, a LEA 400 kV Suceava – Bălți, dar și dezvoltarea rețelei de transport al gazelor naturale vor consolida semnificativ securitatea energetică a R. Moldova.

Veronica Herța, directoarea executivă a Green City Lab Moldova, afirmă, într-un interviu oferit Ziarului NAȚIONAL, că și asigurarea până în 2030 a unei ponderi de cel puțin 27% a energiei regenerabile în balanța energetică va reduce din dependența energetică a R. Moldova de sursele care o țineau captivă de la independență încoace.

Cum arată tabloul energetic al R. Moldova în prezent și ce ar trebui să facă autoritățile pentru a asigura cetățenii cu resurse energetice sigure și la prețuri pe care să și le poată permite populația, aflați din interviul de mai jos.

Raisa Lozinschi: Doamnă Veronica Herța, securitatea energetică a R. Moldova a reprezentat mereu un călcâi al lui Ahile, iar pârghia de influență a fost utilizată de-a lungul anilor mai ales când cetățenii moldoveni nu votau pe placul Moscovei. Războiul din Ucraina ne-a obligat să căutăm oportunități de a ne rupe de dependența creată și menținută zeci de ani în domeniul energetic. Spuneți-ne, vă rugăm, cum arăta sistemul energetic al R. Moldova în februarie 2022, când Federația Rusă a pornit războiul la scară largă împotriva Ucrainei, și unde suntem astăzi din punct de vedere al aprovizionării cu gaze și energie electrică?

Veronica Herța: Situația în care ne-am pomenit cu toții în februarie 2022 ne-a făcut să conștientizăm că acțiunile autorităților de până la acea dată - elaborare de studii, investiții, testări și semnarea acordurilor în domeniul energetic, nu au fost zadarnice. Or, dacă nu erau realizate în anii anteriori toate acestea, actualmente situația ar fi fost mult mai gravă.

Gazoductul Iași-Ungheni, construcția căruia a fost blamată de unii, neînțeleasă de alții, iată că în acea perioadă s-a dovedit a fi colacul salvator. În decembrie 2022, Republica Moldova a primit pentru prima dată gaze prin această conductă, iar la momentul actual deja se lucrează pentru ca acest gazoduct să asigure transportarea gazelor naturale în ambele sensuri. Dar, cel mai important, în perioada apogeului crizei acesta a fost folosit pentru stocarea rezervelor de gaze, dacă putem spune așa.

Și sincronizarea sistemelor energetice ale Republicii Moldova și Ucrainei cu sistemul energetic ENTSO-E a fost posibilă doar grație acțiunilor întreprinse anterior. Operatorii de Transport și Sistem (OTS) de energie electrică din Europa Continentală au realizat, pe 16 martie 2022, sincronizarea de urgență a Sistemului de Energie Continental European al ENTSO-E cu sistemele electroenergetice ale Ucrainei și R. Moldova. Această accelerare a proiectului de sincronizare aflat în derulare din 2017 a fost posibilă datorită studiilor anterioare efectuate de ENTSO-E (și partea moldovenească) și adoptării măsurilor de atenuare a riscurilor. OTS-urile Europei continentale susțin acum stabilitatea sistemului electroenergetic moldo-ucrainean în urma unei analize care a confirmat că o sincronizare de urgență este fezabilă din punct de vedere tehnic.

ENTSO-E este o rețea europeană a operatorilor de sisteme de transport de energie electrică. Cei 39 de OTS-uri membri, reprezentând 35 de țări, sunt responsabili pentru funcționarea sigură și coordonată a sistemului electroenergetic interconectat al Europei, cea mai mare rețea electrică interconectată din lume.

Iar actualmente sunt examinate posibilități de a integra Î.S. „Moldelectrica” în Piața de echilibrare administrată de către C.N.T.E.E. „Transelectrica” S.A. și de a integra piețele centralizate de energie electrică din Republica Moldova cu cele organizate de Operatorul pieței de energie electrică desemnat din România, „Opcom” S.A.

Concluzionând, putem spune că astăzi suntem într-o poziție mai puțin vulnerabilă din punct de vedere energetic, iar mâine vom fi și mai independenți.

Statele care se îngrijesc să-și asigure consumul de energie oferă o atenție sporită energiei regenerabile. Vedem în ultimul timp mai mulți pași întreprinși, inclusiv la nivel legislativ, pentru a promova această practică și la noi. Câtă energie verde producem astăzi în R. Moldova?

Tabloul general cu privire la situația în domeniul producerii energiei din surse regenerabile, sub aspectul capacităților instalate de producere a energiei electrice pe tipuri de tehnologii, conform datelor disponibile în iulie 2023, arată astfel:

În zilele următoare, Parlamentul urmează să examineze modificările la Legea privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile. Cel mai probabil, vor fi anunţate licitaţii pentru capacităţile mai mari de energie regenerabilă. Guvernul preconizează o creștere cu puţin peste 100 MW pentru sursele eoliene și cca 50 MW pentru sisteme fotovoltaice.

În general, investițiile în energie regenerabilă în ultimul an au atins apogeul, în special în panourile fotovoltaice. În republica Moldova se aplică, până în prezent, mecanismul de sprijin numit „contorizare netă”, care de fapt permite fiecărui consumator să utilizeze rețeaua în calitate de acumulator, iar odată cu creșterea prețurilor la energie electrică de anul trecut, foarte multă lume a vrut să-și acopere riscurile şi a instalat aceste panouri.

Într-un final, s-a ajuns la situația că investițiile în panouri solare instalate de consumatori au depășit, în ultima jumătate de an, investițiile făcute în precedenții cinci ani. Până la sfârșit de an, credem că ritmul se va menține.

Ce plafon ar trebui sau suntem în stare să atingem, pentru a depinde cât mai puțin de surse externe de aprovizionare cu energie?

Politicile naționale pe segmentul energiei din surse regenerabile au stabilit ținte pentru respectivul sector pentru anul 2020, care sunt deja consumate. Iar ținta care este stabilită pentru anul 2030 - asigurarea unei ponderi de cel puțin 27% a energiei regenerabile în balanța energetică – este, cred, un obiectiv realist.

Iar pentru consolidarea securității energetice este nevoie de realizarea mai multor acțiuni.

De exemplu, creșterea interconectărilor și diversificarea surselor de aprovizionare cu energie electrică prin realizarea următoarelor proiecte:

*Linia electrică aeriană (LEA) 400 kV Vulcănești - Chișinău, care va avea 158 km, reprezintă o prioritate pentru Republica Moldova, anume pentru a reduce din dependența tehnică, pentru că astăzi linia Isaccea-Vulcănești tranzitează Centrala termoelectrică de la Cuciurgan până ajunge la Chișinău. Către 2025, această linie va fi finalizată.

*Realizarea liniei de interconexiune LEA 400 kV Suceava (RO) – Bălți (MD), care reprezintă o prioritate pentru creșterea siguranței în alimentarea cu energie electrică a Republicii Moldova, în condițiile în care pentru schimbul de energie dintre România și Republica Moldova există, în prezent, o singură linie de interconexiune de 400 kV, LEA 400 kV Isaccea (RO) – Vulcănești (MD).

De asemenea, este necesară dezvoltarea rețelei de transport al gazelor naturale, a capacităților de interconectare bidirecționale și anume evaluarea măsurilor care ar putea duce la o mai mare utilizare a capacității disponibile a coridorului transbalcanic, împreună cu opțiunile de acoperire a vârfurilor de consum de gaze naturale utilizând diferite rute și surse, inclusiv gazele naturale lichefiate.

Dnă Herța, ce ar trebui să știe un cetățean al R. Moldova care vrea să-și asigure de sine stătător energia pe care o consumă? Cu ce informații trebuie să se „înarmeze” înainte de a-și instala, de exemplu, niște panouri fotovoltaice pe acoperișul locuinței?

În primul rând, recomand să consulte Calculatorul online elaborat de echipa Green City Lab, pentru a găsi răspuns la următoarele întrebări: care ar fi puterea necesară, valoarea investiției și durata de recuperare a acesteia. După care să solicite de la distribuitorul său de energie un aviz de racordare pentru puterea dorită, iar odată obținut – să se adreseze către companii ce activează în domeniul instalării panourilor fotovoltaice, care gestionează, de regulă, tot procesul până la final.

În momentul în care va fi votată în Parlament modificarea Legii nr. 10/2016 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile, consumatorii trebuie să se informeze corect referitor la noțiunea de „facturare netă” care vine să o substituie pe cea de „contorizare netă”.

În cazul producătorilor de energie verde, pentru consumul propriu se va aplica, începând cu 1 ianuarie 2024, mecanismul de facturare netă. Dacă până acum toată cantitatea de energie electrică regenerabilă livrată în rețea de către aceștia era calculată în kWh, atunci acum aceasta va fi monetizată.

Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică va stabili prețurile pentru energia verde livrată în rețea și pentru cea primită din rețea, precum și metodologia de aplicare a mecanismului. Lunar, se va face un bilanț și fiecare producător va fi informat dacă a livrat sau a primit mai mult din rețea. În cazul în care consumatorul a preluat din rețea energie în valoare monetară mai mare decât a livrat – la finele lunii va trebui să achite diferența, iar dacă a livrat în rețea mai mult decât a consumat – surplusul de sold va fi însumat în contul său până la data de 31 martie, după care surplusul va fi ars.

La sfârșitul anului, se vor face calculele și, dacă a furnizat mai mult în sistem, va primi o anumită sumă de bani.

Ce credeți că ar trebui să facă autoritățile pentru a asigura cetățenii R. Moldova cu resurse energetice sigure și la prețuri pe care să și le poată permite populația?

Statul trebuie să se îngrijească să pună în aplicare mecanisme de susținere și implementare a proiectelor în vederea acordării suportului pentru populație, mai ales în condițiile în care peste 50% din consumul de resurse energetice în Republica Moldova revine sectorului rezidențial.

La momentul actual, cu suportul financiar al Uniunii Europene este implementat de PNUD Programul „Abordarea impactului crizei energetice în Republica Moldova”. În cadrul acestuia sunt cel puțin trei categorii de proiecte inițiative-pilot care vizează promovarea practicilor și tehnologiilor de economisire a energiei, în special în cadrul gospodăriilor vulnerabile. Este vorba de programele „Rabla electrocasnice”, de înlocuire a aparatelor vechi ineficiente energetic, care se propune să ajungă la aproximativ 50 000 de gospodării, dar și „Casa verde”, care va sprijini peste 250 de case de copii de tip familial în realizarea măsurilor de eficiență energetică și instalarea cazanelor pe biomasă și a panourilor fotovoltaice.

Un alt proiect ține de schimbarea în blocurile locative vechi a sistemului de distribuție a agentului termic pe orizontală. În cadrul acestuia, până la finele anului, lucrările vor fi realizate în patru blocuri de locuit cu circa 450 de apartamente. De fapt, acest proiect a fost anterior pilotat de Green City Lab și este un proiect de suflet pentru noi, dacă vreți. În scurt timp ne propunem să inițiem o campanie amplă de informare la acest subiect.

Partenerii de dezvoltare au investit și anterior resurse importante în domeniu, inclusiv pentru a spori eficiența energetică a unor instituții de învățământ din R. Moldova și nu numai. Din păcate, am văzut afaceri din domeniul energiei regenerabile, care au „murit” în scurt timp de la lansare, de exemplu de producere a peleților. Cum ne asigurăm că exemple de acest fel vor fi excepții?

Din momentul în care ne-am pomenit în criza energetică, majoritatea instituțiilor publice și antreprenorilor care au instalat anterior sisteme de încălzire pe biomasă sau producere a apei calde de la energia solară și, din varii motive, renunțase la ele – acum cu siguranță au revenit.

De aceea, inclusiv această criză ne mobilizează pe noi toți, întreaga societate, să ne revizuim obiceiurile, poate chiar prioritățile pentru a deveni mai eficienți energetic.

Doamnă Veronica Herța, vă mulțumim pentru interviu!