INTERVIU // Veaceslav Berbeca: „Alegerile anticipate sunt mai degrabă o bătălie între două modele politice, decât una dintre doi actori”

Până la 20 de candidați în buletinele de vot și maximum cinci concurenți care vor accede în Parlament după alegerile anticipate din 11 iulie curent.

Prognozele sunt avansate de analistul politic de la Chișinău Veaceslav Berbeca într-un interviu oferit Ziarului NAȚIONAL.

Cum decurge actuala campanie electorală, marcată inclusiv de scenarii macabre și populism, dar și ce preț trebuie să punem pe sondajele prezentate în ultimul timp, aflați din interviul de mai jos.

Dle Berbeca, până în prezent avem 14 concurenți electorali înregistrați în cursa electorală pentru alegerile parlamentare din 11 iulie curent, trei dosare în proces de examinare la Comisia Electorală Centrală și încă o săptămână în care partidele și blocurile pot depune actele pentru aceeași „bătălie”? Cum se prefigurează a fi buletinul de vot de la 11 iulie?

Lista formațiunilor politice care vor participa la scrutinul parlamentar din 11 iulie este, în linii mari, prefigurată. Probabil, numărul concurenților înregistrați va fi până la 20 de candidați.

Putem afirma cu certitudine că în buletinul de vot nu vor fi înșiruite toate cele 53 de partide care au dreptul să participle la alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie.

Unele au format blocuri electorale, altele vor concura în baza unei liste comune. De asemenea, sunt partide au anunțat că nu vor participa la scrutinul parlamentar.

Cum caracterizați Dvs. actuala campanie electorală pentru alegerile parlamentare anticipate? E anostă, așa cum sugerează unele voci, e doar o „bătălie a doi actori”, așa cum arată alții...

Campania electorală este încă departe de a se desfășura la turațiile maxime. Este foarte probabil ca o bună parte a partidelor să fie foarte prezente în lupta electorală în ultimele săptămâni înainte de alegeri.

Deocamdată, cel mai vocal este blocul socialiștilor și comuniștilor care provoacă senzația de deja-vu, dacă ne referim la mesajele pe care le lansează.

Impresia generală este că o bună parte din partide sunt în criză de idei, iar unicele arme pe care le posedă sunt minciuna și populismul.

Aceste alegeri anticipate ar fi în stare să pună capăt unui ciclu politic în timpul căruia instituțiile statului au fost aservite intereselor înguste de grup. De aceea, aș spune că este mai degrabă o bătălie între două modele politice, decât una dintre doi actori.

Un actor a împlinit recent 80 de ani și se vrea din nou în Parlament, insistând că mai are de oferit ceva acestui stat, altul s-a lansat în campanie dintr-un... sicriu. Cum vi se par asemenea scenarii macabre care marchează acest start al campaniei electorale?

Cetățeanul care a împlinit recent 80 de ani și se vrea din nou în Parlament a pierdut ocazia de a oferi bunăstare economică și instituții democratice Republicii Moldova din 2001 până în 2009, când a condus autoritar acest stat. În cazul dânsului, s-a agățat de șansa care-i oferă posibilitatea să acceadă în Legislativ.

Vorbind despre partidul care s-a lansat dintr-un sicriu, înțeleg că această formațiune marginală, care are rolul său de spoiler în campanie, a vrut să ațintească privirile cetățenilor asupra sa. Acest simulacru arată o dată în plus criza de idei a unor oameni care se vor în politică.

Este și un semnal al decăderii clasei politice în Republica Moldova. În loc să asistăm la dezbateri pe proiecte de dezvoltare, suntem împroșcați cu acțiuni de lansare sinistre.

Prin vocile unor concurenți electorali, dar și al diplomațiilor străine ne este sugerată și o luptă geopolitică pe 11 iulie. În R. Moldova pot exista în general alegeri fără amprentă geopolitică?

Republica Moldova este divizată inclusiv după criteriul geopolitic. O parte din cetățeni sunt nostalgici după Uniunea Sovietică, admiră modelul politic putinist și-și doresc o apropiere de Rusia, iar altă parte a societății consideră că îmbrățișarea valorilor occidentale este unica soluție pentru depășirea sărăciei și debandadei politice.

În acest context, vorbim și de opțiunea unionistă a circa 30% din cetățenii Republicii Moldova care optează pentru reîntregire în componența României.

Problema este că partidele unioniste sunt la limita trecerii pragului electoral, deoarece foarte mulți unioniști votează pentru partidul pro-prezidențial care este cel mai bine cotat la aceste alegeri.

Dle Berbeca, în campaniile electorale se întețesc sondajele care sugerează „favoriții” de la alegeri. Cât preț ar trebui să punem pe datele anunțate de casele de sondaje atât noi, alegătorii, cât și concurenții electorali? Cei care sunt creditați cu șanse minime de a accede în Parlament în majoritatea sondajelor ar trebui să insiste pe prezența lor în buletinul de vot?

Foarte multe sondaje de opinie lansate în perioada campaniei electorale nu-și pun scopul să evalueze șansele concurenților electorali, ci să manipuleze. Trebuie să fim foarte circumspecți față de datele anunțate de anumite case de sondaje, deoarece sunt angajate politic și au obiectivul de a promova interesele unor concurenți electorali.

Alegerile precedente au demonstrat „profesionalismul” unora dintre acestea.

Vorbind despre intențiile de a fi pe listă a partidelor creditate cu șanse minime, se cere de remarcat că este dreptul lor de a concura. Mulți alegători fac apel la o consolidare a forțelor politice pentru a evita risipa voturilor prin participarea celor mici.

Totuși, unii lideri au propriile ambiții, iar alții participă la alegeri având impusă o agendă din partea unor actori importanți. Interesele lor nu coincid întotdeauna cu aspirațiile unei anumite părți a societății.

Ce pronostic ați avea Dvs. pentru rezultatele alegerilor din 11 iulie?

Cred că aceste alegeri vor marca declinul socialiștilor și ascensiunea PAS. Totodată, rezultatele alegerilor parlamentare ar putea să arate diferit decât cele oferite de anumite case de sondaje.

Subiectul care este departe de a fi tranșat este dacă PAS va reuși să obțină o majoritate parlamentară în urma redistribuirii voturilor celor care nu vor trece pragul electoral.

În alte condiții, vectorul european depinde de rezultatele pe care le vor obține DA și unioniștii ale căror șanse nu trebuie neglijate.

De asemenea, cred că vom avea între patru și cinci formațiuni politice care vor accede în următorul Parlament.

Dle Veaceslav Berbeca, vă mulțumim pentru interviu!