INTERVIU // „Dacă limba este umilită, este umilit și statul”

Realitatea // „În Catalogul Mondial al Limbilor scrie clar că în Republica Moldova se vorbește limba română”

În apropierea sărbătorii naționale Limba Noastră cea Română, scriitorul și publicistul Nicolae Dabija ne vorbește în interviul de mai jos despre situația actuală, dar și despre viitorul limbii române în Republica Moldova.

Domnule Dabija, sunt 25 de ani de când limba română a revenit, oficial, în Moldova dintre Nistru și Prut. E adevărat, în Constituție mai e numită „moldovenească” și acest lucru mai este un motiv de dezbinare a societății noastre. De ce credeți că se întâmplă acest fapt?

În perioada Parlamentului din 1990-1993, în Constituție a fost indicat faptul că limba oficială este cea română. Din ’94, când în Parlament majoritatea era constituită din agrarieni și socialiști, care erau de fapt aceiași comuniști, s-a insistat asupra formulării de „limbă moldovenească”. Vom avea mereu această problemă a limbii, atât timp cât neadevărul mai există în Constituție. Din păcate, cei care au venit la putere mai târziu nu au schimbat acest amendament, pentru că nu au avut votul majoritar în Parlament. Miniștrii, președintele statului și toți cei care jură pe Constituție, jură pe un document care conține minciuni. O Constituție trebuie să fie perfectă ca să fie respectată.

Anul trecut, Curtea Constituțională a stabilit că Declarația de Independență în care este scrisă denumirea limbii ca fiind română prevalează denumirii acesteia din Constituție - „moldovenească”. Ce reprezintă această schimbare în Republica Moldova, în opinia Dvs.?

Cel mai important document al unui stat este documentul de constituire a statului, adică Declarația de Independență care nu poate fi redactată sau schimbată, de aceea și prevalează Constituției, fiindcă cea din urmă poate suferi modificări pe parcursul anilor. Astfel, Curtea Constituțională n-a făcut decât să revină la adevăr. Să revină la un adevăr legislativ-constituțional. Lucru care este firesc.

Deși avem o singură limbă oficială, „bilingvismul armonios” e la el acasă în Republica Moldova. Până și actele oficiale sunt încă traduse în limba rusă. De ce e nevoie ca limba română să fie respectată?

Aproape nici într-o republică ex-sovietică nu se păstrează acest bilingvism, de aceea ei au adoptat alte legi despre limbi. La noi, Legea despre funcționarea limbilor este una sovietică. Aceasta a fost adoptată în 1989, când în contextul Uniunii Sovietice eram, cu adevărat, o minoritate. Acum suntem stat independent și legea despre limbă este anacronică. În ea se spune că limba de stat este română, iar limba de comunicare este rusă, ceea ce e o absurditate. Limba de comunicare este alta decât cea oficială, din această cauză și minoritățile vorbesc limba unui stat străin. E, într-adevăr, o dezbinare a societății, de aceea este strict necesară adoptarea unei noi legi - Legea despre limba română - care ar soluționa toate aceste deficiențe.

Dle Dabija, credeți că în R. Moldova va fi găsit curajul necesar pentru a schimba articolul 13 din Constituție?

Limba este un element de unitate, de coeziune. Deputații în Parlament trebuie să voteze revenirea în Constituție la limba română. Așa-zisa limbă „moldovenească” este exclusă încă din anii ’90 din Catalogul Mondial al Limbilor, în care scrie clar că în Republica Moldova se vorbește limba română. Cei care spun de „moldovenească” spun, de fapt, de o limbă inexistentă, nerecunoscută de nimeni.

În timpul Mișcării de eliberare națională, ați luptat și pentru limba română. Vi s-au îndeplinit așteptările pe care le aveați atunci?

Eu mă bucur de copiii care vorbesc o frumoasă limbă românească. Mă bucur de tinerii care însușesc limba. Mă bucur de limba noastră care a pătruns în foarte multe sfere. Așteptările, însă, au fost un pic altele, chiar în Legea despre limbi s-a spus că peste aproximativ cinci ani vor fi modificări în învățământ și minoritățile vor studia în limba română. S-a spus că pretutindeni limba română va fi pusă în capul mesei. Lucru care nu s-a întâmplat. Aceasta este una din marile noastre decepții.

Ce viitor îi rezervați Limbii Noastre cea Română în Republica Moldova?

În măsura în care se va vorbi limba română, în aceeași măsură are și statul un viitor. Limba este unul din atributele statului. Dacă limba este umilită, este umilit și statul. Limba nu are o independență, ea depinde de vorbitori. Dacă te adresezi în limba de stat și vorbitorul nu o cunoaște, asta înseamnă că nici statul nu este independent. Viitorul statului există în măsura în care în Republica Moldova se va vorbi și se va respecta limba română.

Vă mulțumim!

Interviu realizat de Victoria Bortă