Interviu: „Copiii și bătrânii sunt cei care citesc cel mai mult”

Adevăr // „Muzeele, bibliotecile n-au fost niciodată teritorii ale acțiunii spectaculoase, dar alianța dintre azi și mâine, dintre acum și mereu a stat întotdeauna la temelia depășirii dificultăților”

Un bibliotecar e o adevărată gazdă. Sau un vrăjitor. Mereu ne așteaptă între cărți. E cel ce stă de vorbă cu scriitorii de ieri și de azi și, deopotrivă, cu cititorii mari și mici. Însă puțini sunt cei care mai calcă astăzi pragul unei biblioteci pentru a se „hrăni” cu noi cunoștințe, iar instituțiile se confruntă cu o lipsă acută de bani pentru dezvoltare.

Despre situația bibliotecii raionale din Anenii Noi ne vorbește doamna Parascovia Codreanu, specialist principal în domeniul bibliotecilor, muzeelor și patrimoniului de la Secția cultură, turism și sport a Consiliului raional Anenii Noi, în interviul de mai jos.

Doamnă Codreanu, spuneți-ne, vă rugăm, de ce ați ales calea bibliotecilor, muzeelor și patrimoniului?

De mică, datorită dascălilor mei de la școala medie din satul Cărpineni, raionul Hâncești, am îndrăgit lectura, dragostea pentru cuvântul scris. Mi-am continuat studiile la Facultatea de Biblioteconomie în cadrul Universității de Stat din Moldova, iar în anul 1978, după absolvirea facultății, am fost repartizată la biblioteca publică din Anenii Noi. Și de atunci, am urcat treptele vieții creând o familie, construind o casă, educând două copile.

Din anul 2003 activez la Secția cultură, turism și sport a Consiliului raional Anenii Noi în funcție de specialist principal în domeniile biblioteci, muzee, patrimoniu. Activitatea evaluată pe parcursul acestor ani ar fi una cu contribuție în măsura competențelor, abilităților, cunoștințelor la vitalitatea sistemului bibliotecar și muzeistic din raion, dar și monitorizarea protejării celor aproape 200 de monumente istorice din raion.

Locuitorii orășelului pășesc des astăzi pragul bibliotecii raionale? Ce categorie de vârstă citește mai mult?

La bibliotecă vin persoane pasionate de lectură, care doresc să cunoască, care vor să fie în pas cu vremurile în care trăim. Și, ca să se întâmple acest lucru, un bibliotecar, bun meseriaș, îmbină armonios formele de activitate tradiționale cu cele noi.

Astăzi nu putem să ne închipuim o bibliotecă care nu dispune de un computer conectat la internet, astfel oferind beneficiarilor servicii variate și de calitate. Adică, într-o bibliotecă trebuie să se regăsească și cititorul tradițional care primește informația răsfoind o carte, dar și cel care accesează informații prin intermediul computerului.

Iar dacă vorbim de categorii de vârstă, copiii și persoanele de vârsta a treia sunt cei care citesc cel mai mult în ziua de azi. Tinerii, din păcate, citesc mai puțin.

Care sunt cele mai citite cărți de la biblioteca raională?

Biblioteca raională dispune de aproximativ 60 000 de exemplare împreună cu filiala pentru copii, 50-60 de publicații periodice abonate anual.

Cea mai solicitată este beletristica. Copiii citesc cărți cognitive, artistice. Din scriitorii autohtoni preferați sunt Spiridon Vangheli, Grigore Vieru, Claudia Partole, Dumitru Matcovschi, Vasile Romanciuc și mulți alții.

Maturii preferă romane polițiste și romane de dragoste. Noi, însă, întotdeauna ne străduim ca fondul de carte să corespundă tuturor necesităților.

Ce evenimente desfășoară biblioteca pentru a atrage mai mulți cititori?

Multiple. Biblioteca găzduiește o varietate de evenimente interesante, dar concursurile noastre tradiționale sunt „Mister Guguță” și „Miss Smărăndița”.

La aceste concursuri, copiii sunt antrenați în lecturi de durată cu dorința ca în final să fie declarați cei mai buni cunoscători ai operelor propuse pentru concurs. Avem și concursul tradițional „O poveste de un cot scrisă de un piticot”, unde participă zeci de copii din raion cu poezii și povești compuse de ei.

În fiecare an ne străduim să organizăm întâlniri cu scriitorii, astfel copiii și maturii au posibilitatea de a primi autografe și, totodată, să discute cu ei. Oaspeți ai cititorilor bibliotecii pe parcursul anilor au fost Vasile Romanciuc, Iulian Filip, Arcadie Suceveanu, Ana Bantoș, Leo Butnaru, Mihai Dolgan, Pavel Balmuș, Spiridon Vangheli și mulți alții.

Anul trecut am organizat, în cadrul Festivalului Național al Cărții și Lecturii pentru Copii, întâlnirea cu părinții regretatei Doina Aldea-Teodorovici. De asemenea, în incinta bibliotecii sunt organizate expoziții tematice, lansări de carte, simpozioane literare și ședințe ale cenaclului, campanii de promovare a cărții și a lecturii.

De-a lungul timpului, biblioteca raională și-a schimbat de șapte ori sediul. De ce se întâmplă acest lucru?

Din păcate, biblioteca nu are un spațiu care să-i aparțină și atunci suntem nevoiți să găsim alte modalități de amplasare a ei. Cel mai bine ar fi ca atât biblioteca pentru adulți, cât și cea pentru copii să aibă propriul spațiu de amplasare, dar pe moment nu există soluții. De altfel, toate bibliotecile din raion sunt amplasate în încăperi adaptate.

Sperăm ca pe viitor să avem propria noastră clădire. Acum biblioteca este nevoită să activeze în interiorul Casei raionale de Cultură, cea pentru copii - în căminul Liceului „Andrei Straistă”. Dar, chiar dacă biblioteca conviețuiește strâmtorată în spațiul respectiv, acest lucru niciodată nu va fi un impediment pentru ca ea să-și desfășoare eficient activitatea.

În anul 2002, biblioteca raională a câștigat două granturi la fundația Soros-Moldova, fiind dotată cu trei computere conectate la internet. Pe atunci acesta a fost un eveniment foarte important, fiindcă eram printre primii din republică care ne-am dat seama că, dacă o bibliotecă vrea să se mențină, trebuie să fie permanent inovativă.

Dar care este situația în celelalte biblioteci din raionul Anenii Noi?

Au fost câștigate proiecte și în bibliotecile din raion, și anume din satele Șerpeni, Gura Bâcului și Merenii Noi. Le-am acordat asistență logistică pentru ca aceste biblioteci să se ajusteze la pașii care i-am făcut noi.

Întotdeauna mijloacele financiare care îi sunt oferite unei biblioteci sunt foarte modeste. Din această cauză, o bibliotecă este permanent în căutarea surselor financiare ca să țină pasul cu vremurile, cu publicațiile care se editează pentru a le putea oferi cititorilor. După ce am câștigat aceste granturi, entuziasmul de a schimba fața bibliotecilor publice a fost susținut de Consiliul raional, fiind alocate mijloace financiare pentru procurarea computerelor în bibliotecile publice.

Pe moment, 22 din 37 de biblioteci publice din raion dispun de computere, majoritatea conectate la internet.

Ce vă propuneți în continuare pentru bibliotecile din raion?

Acum, 18 biblioteci publice din raion au aplicat la proiectul de modernizare a bibliotecilor publice din republică „Novateca”, lansat de Fundația „Bill și Melinda Gates”, IREX.

Am trecut prima etapă a proiectului, sperăm să avem succes. Dacă vom câștiga acest proiect, biblioteca raională va deveni coordonatoare. Ea va trebui să ajute toate bibliotecile din teritoriu în implementare.

E foarte important pentru noi acest câștig, deoarece computerele pe care le avem se învechesc, iar la 2-3 ani trebuie schimbate.

Un alt plan pe care îl avem pe viitor este să căutăm și să inventăm activități interesante pentru copii și adulți.

Dar, în primul rând, ne străduim să avem specialiști buni, ceea ce nu este deloc ușor. Acest lucru se întâmplă din cauza salariilor foarte modeste. Oamenii de cultură, inclusiv bibliotecarii, au lucrat întotdeauna cu salarii mici, dar dorința de a schimba lucrurile ne-a ținut legați de profesie.

Sper că se vor găsi și în continuare tineri specialiști care să lucreze în acest domeniu, chiar dacă generațiile de azi au alte priorități. Unii sunt sceptici și pun chiar la îndoială existența de mai departe a bibliotecilor. Eu mă plasez în rândul celor care cred că bibliotecile vor trece prin timp, câștigând toate bătăliile cu ignoranța și cu incompetența, fiindcă sunt legate de esența dezvoltării lumii.

Muzeele, bibliotecile n-au fost niciodată teritorii ale acțiunii spectaculoase, dar alianța dintre azi și mâine, dintre acum și mereu a stat întotdeauna la temelia depășirii dificultăților, devenind astfel părtași la marea operă de așezare a societății într-un registru nou de gândire și de acțiune privind limitele și perspectivele dezvoltării.

Vă mulțumim și vă urăm succes!

Interviu realizat de Daniela Nucă, stagiară