Indicele privind starea presei din R. Moldova în anul 2017: Situație GRAVĂ la toate capitolele

Starea presei din R. Moldova a regresat în 2017, în comparație cu anul precedent.

Indicele privind starea presei pentru anul 2017, cu o valoare de 23,69 de puncte, mai puțin decât în 2016 (26,66 de puncte), atestă o stare gravă a mass-media din R. Moldova.

Acest Indice, făcut public pe 28 februarie curent, a fost realizat în baza punctajelor acordate de către o echipă formată sub egida Centrului pentru Jurnalism Independent, formată din 14 experți-evaluatori, printre care doi juriști, trei manageri media, nouă experți media, inclusiv câte unul din regiunea transnistreană, Găgăuzia, din Consiliul Presei, din audiovizual, din presa scrisă, din presa online, dar și trei din ONG-uri de profil.

Vedeți mai jos punctajele acordate de experți pentru fiecare dintre cei șapte indicatori în parte:

Indicatorul I - Cadrul juridic de reglementare a activității mass-media - a întrunit 27,33 de puncte, în regres cu 1,33 puncte față de evaluarea precedentă (28,66 de puncte) și confirmă o situație gravă a mass-media pe segmentul respectiv.

În aprecierile date legislației mass-media, experții au luat în calcul faptul că reglementări juridice există doar pentru activitatea presei tradiționale, deși nici ele nu sunt suficiente. Nu sunt prevăzute reglementări speciale pentru radiodifuzorii regionali și locali, care activează în condiții precare; sunt neglijate conținuturile audiovizuale tot mai accesate în mediul online; nu sunt reglementate serviciile media la cerere; lipsesc cu desăvârșire normele minime pentru media online (cel puțin, cele care ar obliga afișarea datelor de contact).

Experții au menționat crearea și activitatea Grupului de lucru pentru îmbunătățirea legislației media, însă impactul real va putea fi evaluat în timp. Cele mai multe carențe au fost atestate la aplicarea discreționară a legislației sau chiar neaplicarea ei de către structurile abilitate. Deseori deciziile unor instituții-cheie pentru dezvoltarea domeniului mediatic sunt influențate politic, fapt ce generează în continuare practica standardelor duble. Deși în perioada de referință au fost operate modificări importante la Codul audiovizualului, rezultatele nu au fost pe măsura așteptărilor. Astfel, atestăm în continuare o concentrare reală a proprietății în media, o concurență neloială pe piața media și pe piața de publicitate.

Indicatorul II - Contextul politic - a întrunit în 2017 19 puncte, în progres cu 5 puncte față de 2016 (14 puncte) și constată o situație gravă a mass-media sub acest aspect. În anul precedent, an electoral, situația era calificată drept „extrem de gravă”. Experții își argumentează aprecierile contextului politic printr-o concentrare mediatică excesivă a proprietăţii în mâinile unor politicieni sau persoane interpuse, prin utilizarea masivă a instituțiilor media ca instrumente de manipulare politică şi discreditare a oponenţilor politici, fapt ce deteriorează exercitarea misiunii firești a mass-media și o decredibilizează.

Deconcentrarea proprietății în audiovizual, din motive politice, a fost mimată de către liderul PDM, iar, concomitent, fenomenul concentrării în audiovizual s-a extins și pe seama televiziunilor controlate de unii politicieni socialiști. Experții consideră că tergiversarea cesiunii licenței către TV8 a avut la bază, de asemenea, motive politice. Mass-media independente, care promovează o altă poziție decât cea a guvernării, s-a confruntat cu diferite presiuni, iar acest fapt a favorizat manipularea și propaganda internă prin intermediul instituțiilor mediatice controlate de partidele politice aflate la guvernare.

Indicatorul III - Mediul economic - a acumulat 18 puncte, în regres cu 0,5 puncte față de anul precedent (18,5 puncte) și atestă o situație gravă a mass-media. În evaluarea mediului economic experții au invocat multiple argumente, inclusiv: dependența financiară a unor mass-media influente de banii de la partid, fapt care se răsfrânge asupra sustenabilității și calității lor;e piața de publicitate subdezvoltată, concentrată în capitală și monopolizată, astfel încât la ea nu au acces mediile locale/regionale; prezența politicilor de dumping pe piața de publicitate; lipsa unui măsurător credibil al audienței; dependența puternică a unor mass-media de donatorii externi; lipsa politicilor de stat, inclusiv fiscale, în sprijinul mass-media, în special, a celor locale/regionale; tendința clară a patronilor de media de a-și promova propriile interese sau propria imagine.

Experții consideră că mass-media independente economic sunt puține, fapt ce afectează semnificativ independența politicii editoriale în general.

Indicatorul IV - Mediul profesional - a obținut 27 de puncte, în regres cu 4,5 puncte față de anul precedent (31,5 puncte) și califică situația mass-media pe acest segment drept gravă. Experții, apreciind eforturile ONG-urilor de media în profesionalizarea domeniului, au scos în relief, totodată, mai multe probleme nesoluționate în timp. Facultățile de profil, de exemplu, pregătesc în exces anumite categorii de specialiști, dar ignoră parțial sau total, pregătirea altor categorii necesare, precum manageri mediatici, marketologi sau experți în vânzări. În toate cazurile, redacțiile au mari obiecții față de absolvenții facultăților, mai ales, din motiv că posedă abilități insuficiente de „lucru în teren”.

Deși în RM există un Cod deontologic al jurnalistului, puțini și-au asumat să-l respecte, inclusiv unii dintre cei care l-au semnat. În același timp, pentru presa online normele profesionale lipsesc. Prin contribuția ONG-urilor de media jurnaliștii au posibilitatea să frecventeze diverse cursuri de instruire profesională, dar, constată experții, eficiența lor nu este întotdeauna cea scontată, întrucât, de multe ori, întorși în redacție, cei instruiți oricum sunt nevoiți să urmeze indicațiile patronului.

Indicatorul V - Calitatea jurnalismului - a acumulat 27 de puncte, în regres cu 1 punct față de anul precedent (28 de puncte), și califică situația mass-media pe acest segment drept gravă. Experții explică degradarea calității jurnalismului, întâi de toate, prin influența factorului politic, care face ca mass-media să îndeplinească, mai degrabă, funcții ideologice decât cele firești, de informare. În 2017, dezinformarea și manipularea prin intermediul mass-media au prins turații maxime. Un anumit pluralism extern este atestat, dar dacă majoritatea instituțiilor mediatice este concentrată în capitală, acesta nu oferă beneficiile așteptate. Cu referire la pluralismul intern, experții au semnalat o mare problemă, inclusiv din motiv că subiectele, în majoritatea lor, vizează evenimente din Chișinău.

Experții au invocat și difuzarea de știri false în scop de manipulare, amintind, în context, cel puțin două cazuri răsunătoare, când Delegația Comisiei Europene și Banca Mondială s-au văzut nevoite să intervină cu precizări publice de rigoare asupra tratării eronate a unor declarații sau evenimente ce vizau activitatea Guvernului RM.

Indicatorul VI - Securitatea informațională din perspectivă mediatică - a fost notat cu 17,5 puncte, în regres cu 4,5 puncte față de rezultatele pe acest segment din anul 2016 (22 de puncte), ce corespunde unei situații grave. Spațiul mediatic al RM, consideră toți experții, nu este și nici nu poate fi considerat în securitate, fiind dominat de produse informaţionale din străinătate, preponderent din Federaţia Rusă. Cele mai multe surse de informare ruseşti sunt portavoce ale politicii oficiale a Kremlinului și au drept scop, pe de o parte, discreditarea UE şi a SUA, a celor care susţin şi promovează vectorul europen de dezvoltare democratică și, pe de altă parte, promovarea integrării eurasiatice.

Situația în acest domeniu s-a înrăutățit în anul 2017, din cauza inconsecvenţei decidenţilor politici şi pasivității CCA, ca autoritate care ar fi trebuit să garanteze realmente interesul public în domeniul audiovizualului. În 2017, câteva organizații ale societății civile au organizat cursuri de media literacy, care ar putea deveni un factor de contracarare a propagandei. În același timp, Compania publică „Teleradio-Moldova”, de exemplu, nu are propriile produse de educaţie mediatică a consumatorilor de media. Nu există un sistem funcțional de media literacy la nivel național, astfel că cetățeanul rămâne vulnerabil în fața propagandei mediatice.

Indicatorul VII - Securitatea jurnaliștilor - a înregistrat un scor de 30 de puncte, în regres cu 6 puncte față de anul precedent (36 de puncte), și corespunde unei situații marcate de probleme grave. Experții au menționat faptul că, în 2017, jurnaliștii, în linii generale, au activat în securitate. În același timp, au persistat cazurile de intimidare și jignire personală; de ameninţări și atacuri verbale; campanii de denigrare a jurnaliştilor incomozi, în special, a celor care fac investigaţii jurnalistice de mare rezonanţă; de discreditare şi umilire publică pe reţelele de socializare şi pe site-uri dubioase etc.

Totodată, experții au atras atenția asupra unui fenomen îngrijorător: parte dintre jurnaliști evită implicarea în activități pasibile de a le afecta securitatea. În consecință, potrivit experților, cele mai problematice segmente ale mass-media în 2017 au fost securitatea spațiului mediatic, mediul economic și contextul politic.