Trump propune ca Strâmtoarea Ormuz să fie redenumită „Strâmtoarea Trump”

Donald Trump a propus redenumirea Strâmtorii Ormuz în „Strâmtoarea Trump”, la scurt timp după ce a descris această cale maritimă drept un „nou teritoriu american”.

Președintele american Donald Trump a sugerat miercuri schimbarea numelui Strâmtorii Ormuz în Strâmtoarea Trump, la câteva zile după ce a semnat un decret privind redenumirea Lacului Ontario în Lacul America.

„Acum că deținem acolo controlul, ar trebui să rebotezăm Strâmtoarea Ormuz drept 'Strâmtoarea Trump'?”, a scris liderul de la Casa Albă pe platforma sa Truth Social.

Această cale maritimă strategică a fost închisă de Teheran după începerea războiului declanșat pe 28 februarie de loviturile aeriene israeliano-americane împotriva Iranului.

Ca reacție, Statele Unite au impus o blocadă asupra porturilor iraniene.

La jumătatea lunii august, președintele SUA a publicat o hartă care arată Strâmtoarea Ormuz și o descrie drept „nou teritoriu american”. Imaginea prezintă strâmtoarea care separă Golful Persic de Golful Oman. Un cerc marchează Strâmtoarea Ormuz, iar alături apare textul „NOUL teritoriu al Statelor Unite”, însoțit de o fâșie albastră, roșie și albă cu stele, inspirată de drapelul SUA.

Trump afirmase luna trecută că intenționează să preia Strâmtoarea Ormuz ca „teritoriu american” după „înfrângerea Iranului”. El și-a intensificat astfel mesajele adresate Teheranului, în timp ce negocierile dintre cele două părți rămân blocate, iar acordul provizoriu de încetare a focului convenit în iunie a expirat. Între timp, Statele Unite au reluat bombardamentele împotriva Iranului.

„După ce vom termina de învins Iranul, care este învins foarte rău, voi declara foarte curând Strâmtoarea Ormuz teritoriu al SUA, în esenţă. Avem o blocadă (împotriva Iranului n.red). Nicio navă nu trece decât dacă vrem noi să treacă”, a spus Trump la un miting politic organizat la New York.

Anterior, el menționase deja ideea ca SUA „să păstreze” Strâmtoarea Ormuz. Trump susținea că armata americană controlează acum acest coridor navigabil, după ce bombardamentele americane ar fi afectat grav capacitățile militare iraniene.

„Statele Unite au controlul total asupra Strâmtorii Ormuz. Cred că o vom păstra!”, a scris Trump miercurea trecută tot pe Truth Social, adăugând că „Iranul nu poate face nimic în această privinţă”.

Luni, 17 august, a expirat încetarea focului de 60 de zile convenită de SUA și Iran printr-un acord de pace provizoriu semnat pe 17 iunie, dar care a eșuat între timp.

Acordul a permis redeschiderea Strâmtorii Ormuz și relaxarea sancțiunilor împotriva Iranului. Înțelegerea urma să fie urmată de negocieri suplimentare timp de 60 de zile, pentru încheierea unui acord final privind cele mai controversate chestiuni, în special dosarul nuclear iranian și sancțiunile impuse Teheranului.

Pe 8 iulie, după ce a acuzat Iranul că a atacat nave în Strâmtoarea Ormuz, Trump a ordonat reluarea atacurilor aeriene asupra Iranului. Loviturile fuseseră suspendate timp de trei luni, în baza unui armistițiu care oprise campania militară americano-israeliană lansată pe 28 februarie.

Mai mult, Trump a declarat atunci că nu mai consideră valabil acordul din iunie și a ordonat reimpunerea blocadei navale asupra porturilor iraniene. Iranul a răspuns prin noi atacuri asupra bazelor americane din țările aliate ale SUA din regiune și prin închiderea din nou a Strâmtorii Ormuz.

Nu este pentru prima dată când Donald Trump, confruntat cu un obstacol de politică externă, face o sugestie surprinzătoare sau amenințătoare privind anexarea unui teritoriu străin.

De la revenirea sa la Casa Albă, Trump a amenințat că va anexa teritoriul danez semiautonom Groenlanda și chiar a evocat preluarea controlului asupra Fâșiei Gaza, fără a trece însă la fapte.

Declarațiile sale, făcute cu doar câteva săptămâni înainte de inaugurarea oficială din 20 ianuarie, au atras critici din partea liderilor europeni și au provocat îngrijorări în Rusia.

La Bruxelles, șefa diplomației Uniunii Europene, Kaja Kallas, a reacționat ferm, subliniind că „Groenlanda face parte din Danemarca (...), trebuie să respectăm integritatea teritorială și suveranitatea Groenlandei”.

De cealaltă parte, Kremlinul urmărea „foarte îndeaproape” evoluția situației, descrisă drept „dramatică” de purtătorul de cuvânt al președinției ruse, Dmitri Peskov. „Arctica este o zonă a intereselor noastre naționale (...). Mulțumită lui Dumnezeu, situația rămâne până în prezent la nivel de declarații”, a adăugat Peskov, reflectând preocuparea Moscovei față de planurile expansioniste ale SUA.

Ministrul britanic de Externe de atunci, David Lammy, a evitat să condamne public declarațiile lui Trump, afirmând că „scopul meu nu este să-l condamn pe cel mai apropiat aliat al nostru”. Totuși, Lammy a oferit asigurări că aceste anexări „nu au să aibă loc”, încercând să tempereze tensiunile.

Planurile lui Trump nu s-au limitat la Groenlanda. El a declarat că intenționează să transforme Canada în cel de-al 51-lea stat al SUA și să preia controlul Canalului Panama, un punct strategic important pentru comerțul mondial.

Canalul, construit de americani la începutul secolului XX, se află în prezent sub control panamez. O eventuală anexare ar reprezenta un precedent grav pe scena internațională, cu implicații majore pentru ordinea geopolitică.