Estonia are o nouă președintă: Ülle Madise devine a doua femeie care ocupă funcția, iar Nicușor Dan a felicitat-o

Estonia are o nouă președintă, după ce Ülle Madise a fost aleasă de Parlamentul de la Tallinn pentru un mandat de cinci ani. Ea devine, astfel, a doua femeie din istoria țării care ocupă această funcție. Președintele Nicușor Dan i-a transmis, miercuri, un mesaj de felicitare.

Ülle Madise, avocată și cancelar al justiției, a fost aleasă miercuri, 2 septembrie, președintă a Estoniei de către Riigikogu, Parlamentul de la Tallinn. Alegerea sa marchează revenirea unei femei în cea mai înaltă funcție a statului, după ce Kersti Kaljulaid a fost prima femeie președinte al Estoniei.

Președintele Nicușor Dan a transmis un mesaj public în care a felicitat-o pe Ülle Madise pentru alegerea în noua funcție.

„Felicitări, Ülle Madise, pentru alegerea în funcția de președinte al Estoniei! România și Estonia sunt parteneri europeni apropiați și aliați NATO, uniți de o responsabilitate comună pentru securitatea regiunii noastre și a flancului estic al NATO, de la Marea Baltică la Marea Neagră. Aștept cu nerăbdare să lucrăm îndeaproape împreună pentru aprofundarea parteneriatului nostru, în beneficiul securității și prosperității popoarelor noastre”, a scris, miercuri seară, Nicușor Dan, pe rețeaua X.

În urma votului secret, Ülle Madise a obținut 71 de voturi din totalul celor 101 membri ai Parlamentului estonian. Rezultatul îi asigură majoritatea necesară pentru preluarea mandatului de cinci ani.

Înaintea votului, în discursul adresat membrilor Riigikogu, Madise a vorbit despre importanța solidarității și a încrederii. Ea a susținut că inclusiv o națiune mică poate aspira la măreție și poate avea un rol important în plan internațional.

„Toţi trebuie să aibă şansa să simtă că sunt valoroşi şi că munca, viaţa şi creaţia lor contează în aceeaşi măsură”, a spus ea.

Referindu-se la activitatea sa de cancelar al justiției, funcție pe care a deținut-o din 2015, Madise a subliniat necesitatea apărării drepturilor cetățenilor. Cancelarul justiției are responsabilitatea de a supraveghea constituționalitatea și legalitatea actelor juridice emise de autoritățile legislative, executive și locale. Totodată, acesta îndeplinește și rolul de avocat al poporului.

Madise a invitat autoritățile și societatea să facă „tot posibilul pentru ca să nu existe atât de mulţi ca aceia care se numără acum printre cei care au fost trataţi nedrept şi au motive să se simtă rău acasă, la şcoală sau la muncă atunci când au fost hărţuiţi sau umiliţi, când li s-a refuzat ceva sau când au rămas în urmă”.

Avocata, în vârstă de 51 de ani, a adăugat că nu ar trebui urmat doar principiul potrivit căruia „atunci când vezi ceva greşit, să te duci să te plângi”. În opinia sa, este mai potrivit să fie aplicat principiul înțelepciunii populare: „dacă vezi ceva greşit, du-te şi repară-l”.

Vorbind despre Estonia, Madise a descris-o drept o „ţară mică şi o naţiune înţeleaptă, poate fi cea care exercită influenţă, care este inovatoare şi care, în plus, colaborează pe plan internaţional şi, făcând aceasta, aduce beneficii tuturor”. Ea a evidențiat, astfel, capacitatea țării de a inova, de a coopera și de a avea o influență mai mare decât ar sugera dimensiunea sa.

Prima femeie care a ocupat funcția de președinte al Estoniei a fost Kersti Kaljulaid, al cărei mandat s-a desfășurat în perioada 2016-2021.

În Estonia, președintele este ales pentru un mandat de cinci ani, prin vot secret, de Parlamentul de la Tallinn, Riigikogu, format din 101 membri. Candidatul trebuie să fie cetățean estonian prin naștere și să aibă cel puțin 40 de ani. Pentru a fi ales, acesta are nevoie de voturile a două treimi dintre parlamentari, ceea ce înseamnă cel puțin 68 de voturi.

Dacă niciun candidat nu obține majoritatea necesară, sunt organizate noi tururi de scrutin. În cazul în care primele trei tururi nu duc la alegerea unui președinte, procedura este transferată unui colegiu electoral. Acesta este format din membrii Riigikogu și reprezentanți ai consiliilor locale.

Colegiul electoral poate alege președintele cu majoritatea voturilor membrilor săi care participă la scrutin. Procedura permite depășirea blocajului parlamentar și asigură desemnarea șefului statului chiar și atunci când niciun candidat nu obține susținerea necesară în Parlament.