INCREDIBIL // Republica Moldova, PUTERE maritimă. Are 469 de nave sub pavilion

PROGRES // Timp de șase ani, Republica Moldova și-a mărit de zece ori flota comercială și a ajuns printre liderii din regiune

Republica Moldova are o ieşire la mare de numai 400 de metri, prin Dunăre, dar se poate lăuda cu o adevărată flotă maritimă. Dacă după destrămarea Uniunii Sovietice țara noastră nu a moștenit nicio navă, în 2014 a ajuns să aibă tocmai 469 de vase sub pavilion. La capitolul nave comerciale stăm chiar mai bine decât vecinii noștri, state care sunt scăldate de apele Mării Negre. Experții în domeniu susțin că străinii aleg drapelul țării noastre pentru că plătesc taxe mai mici la înregistrarea ambarcațiunilor și pot evita cheltuielile suplimentare atunci când decid să se despartă de corăbii și să le vândă la fier vechi.

Imigranți ilegali la bord

În timp ce R. Moldova devine o putere maritimă, pierde tot mai mult din încrederea internațională. Și asta pentru că navele sub pavilion moldovenesc sunt implicate destul de des în scandaluri sau accidente. În martie 2013, un vas care transporta ghips a naufragiat în apropiere de Odesa. Câteva luni mai târziu, altul a luat foc din cauza unei defecțiuni la sistemul electric, iar marinarii s-au plâns că nava nu corespunde normelor de siguranță. Cel mai recent scandal a avut loc în primele zile ale anului curent când la bordul marfarului „Blue Sky M” au fost identificați peste 800 de imigranți sirieni care intenționau să ajungă ilegal în Uniunea Europeană. Autoritățile moldovenești au radiat nava din registru după acest incident și au precizat că nu poartă nicio vină pentru ilegalitățile comise de proprietar, deoarece activitatea corăbiilor străine nu poate fi monitorizată.

Înregistrare rapidă și ieftină

Potrivit datelor din Registrul de Stat, în R. Moldova sunt înregistrate 469 de nave, dintre care 286 sunt maritime. Cele mai multe sunt comerciale: cargouri, vrachiere și chiar tancuri petroliere. Țara noastră este preferata agenților economici din Insulele Marshall și Panama. Anume de aici au venit cele mai multe solicitări de înregistrări de nave. Și unele state europene au corăbii care circulă sub pavilionul R. Moldova.

Expertul în dreptul naval Viorel Furtună susține că străinii țin cont de tarife atunci când își înregistrează ambarcațiunile, acestea fiind mai avantajoase la noi, dar contează foarte mult și perioada în care se procesează un dosar de înregistrare.

Pentru a obține pavilionul R. Moldova, proprietarul unei nave trebuie să depună un set de peste 20 de documente, printre care originalul și copia actelor de identitate ale proprietarului, certificatul de bună stare de navigabilitate a navei și copia poliţei de asigurare, inclusiv pentru eventuale pagube provocate prin poluarea cu petrol. În cel mult zece zile lucrătoare, autoritățile moldovenești includ nava în registru. Pentru dreptul de a arbora la bordul vasului tricolorul R. Moldova, proprietarul achită în jur de 15 mii de lei, afirmă conducătorii instituției publice „Căpitănia Portului Giurgiulești”.

Venituri de milioane în buget

Chiar dacă costă puțin și se realizează destul de repede, înregistrarea unei nave în țara noastră nu este o procedură simplă precum pare. „Pavilionul de tip deschis, cum este și R. Moldova, nu este atât de atractiv. Condițiile sunt destul de stricte. Nava trece anumite filtre: de la verificarea stării tehnice, până la studierea istoriei privind intrările în porturile străine. Ceea ce ține de preț, suntem pe o linie de mijloc în raport cu alte state cu pavilion deschis”, punctează căpitanul adjunct al „Căpităniei Portului Giurgiulești”, Doina Colac. Activitatea navelor sub pavilionul R. Moldova aduce și venituri bune în Bugetul de stat. De exemplu, în anul 2013, în haznaua statului s-au vărsat 7,3 milioane de lei.

Zeci de solicitări, respinse

Începând cu anul 2012,înregistrarea navelor maritime în Registrul de Stat al R. Moldova se face cu avizul obligatoriu al Ministerului de Externe. Pe parcursul anului trecut, MAEIE a eliberat 153 de avize la solicitările de înregistrare a navelor. Dintre acestea, 115 au fost pozitive, iar 38 au fost respinse. „De cele mai multe ori, avizele negative au fost eliberate din cauza unor sancțiuni internaționale impuse de către Consiliul de Securitate al Organizației Națiunilor Unite, încălcarea normelor dreptului internațional și a angajamentelor asumate de Republica Moldova în relațiile cu alte state”, precizează șefa Serviciului de presă al Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene, Ana Taban.

Experții sunt contraziși

Analiști economici au precizat de mai multe ori că navele înregistrate în R. Moldova au termenul de exploatare depășit și sunt bune de dus la fier vechi, chiar dacă dețin certificate ce atestă o stare tehnică bună și au dreptul să navigheze. Aceștia mai spun că ar fi mult mai ieftin să scoți din uz un vas aflat sub pavilion moldovenesc, fapt care îi determină pe mulți proprietari să-și înregistreze navele la noi înainte de a le da la fier vechi. „Nu este adevărat. Decizia de a duce nava la fier aparține în exclusivitate armatorului și nu depinde de vârsta navei, ci de rentabilitatea operării cu ea. La fier pot fi duse și nave relativ tinere, din motiv că armatorul nu mai vrea sau nu poate să întrețină nava”, dezminte Doina Colac ipoteza lansată de analiștii economici.

Cel mai vechi „chiriaș” al drapelului moldovenesc

În ultimii ani, în R. Moldova sunt înregistrate mult mai multe nave în comparație cu numărul celor care renunță la pavilionul nostru. De exemplu, în 2013 au fost radiate din Registrul de Stat doar 12 nave. În schimb, altele circulă de peste zece ani pe mare cu tricolorul arborat. Cel mai vechi „chiriaș” al pavilionului moldovenesc este vasul „MERTON 1”, un cargou care transportă „mărfuri generale”. Acesta a fost înregistrat în 2003 și navighează fără a încălca legislația din domeniu.

Viorel Furtună, avocat, expert în dreptul naval:

„Republica Moldova nu poartă nicio răspundere dacă se întâmplă ceva cu o navă înregistrată sub pavilionul statului. Orice ilegalitate este pusă pe umerii proprietarului vasului sau ai echipajului. Statul care a acordat pavilion nu poate controla activitatea navei. La noi domeniul naval este puțin cunoscut. Chiar dacă apar litigii legate de transportul unor mărfuri cu nave străine, dosarele sunt examinate în țara de origine a pârâtului sau proprietarului vasului”.

Vladimir Cebotari, viceministru al Transporturilor și Infrastructurii Drumurilor:

„Ministerul Transporturilor a propus să fie constituită Agenția Navală, prin fuzionarea a două instituţii: „Căpitănia Portului Giurgiuleşti” şi ÎS „Registrul Naval”. Trebuie să avem o autoritate care să aibă atât funcţia de înregistrare a vaselor, cât și de supraveghere şi control în domeniu. Instituția va răspunde și de certificarea tehnică a navelor. Crearea Agenției Navale face parte din angajamentele europene pe care R. Moldova și le-a asumat”.

Numărul navelor comerciale care au circulat sub pavilionul acestor state în 2014 (raport UNCTAD)

***
În vara anului 2012, R. Moldova s-a pomenit în mijlocul unui scandal internațional, după ce a oferit pavilion pentru 12 nave petroliere din Iran, chiar dacă UE a introdus un embargo la importul de țiței iranian. Navele au fost radiate din Registrul de Stat.



Cea mai cunoscută navă în R. Moldova a fost croaziera „Prințesa Elena” care circula pe ruta Giurgiulești-Istanbul. În 2011, cursa a fost anulată din lipsă de pasageri. Călătoria dura 32 de ore, iar biletele costau minimum 325 de dolari.

***
Pentru proprietarii de nave din UE este foarte avantajoasă înregistrarea în R. Moldova. De exemplu, un armator german este obligat să achite impozite colosale și ar economisi anual circa jumătate de milion de euro, dacă ar avea pavilion moldovenesc.