Ginerele lui Traian Băsescu, suspectat de COMPLICITATE în dosarul lui Serghei Lucinschi

libertatea.ro

Radu Pricop, ginerele lui Traian Băsescu, este suspectat de complicitate la şantaj, în dosarul în care Serghei Lucinschi, fiul ex-președintelui R. Moldova Petru Lucinschi, a fost reţinut pentru că ar fi constrâns un om de afaceri să-i dea patru milioane de euro, pentru a-şi retrage o plângere la DIICOT.

Radu Pricop, soţul Ioanei Băsescu, fiica cea mare a fostului preşedinte român Traian Băsescu, a ajuns la DNA în jurul orei 11.00. Procurorii anticorupţie i-au adus la cunoştinţă că este suspectat de săvârşirea infracţiunii de complicitate la şantaj.

Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie i-au reţinut pe omul de afaceri Serghei Lucinschi pentru şantaj şi trafic de influenţă şi pe Constantin Comăneanu, ofiţer de poliţie la Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT), pentru luare de mită, urmând să ceară marţi Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie arestarea lor preventivă pentru 30 de zile.

Potrivit anchetatorilor, în perioada decembrie 2014 - martie 2015, Serghei Lucinschi, cu complicitatea altor persoane, a şantajat un om de afaceri să-i dea patru milioane de euro, deşi acesta nu îi datora bani, spunând că doar aşa îşi va retrage o plângere penală formulată la DIICOT pentru mai multe infracţiuni, printre care şi gestiune frauduloasă.

Serghei Lucinschi i-ar fi spus omului de afaceri că poate determina anchetatorii să ridice sechesterul pus pe bunurile acestuia şi să soluţioneze favorabil dosarele acestuia, indiferent de probele existente. În schimbul acestui „ajutor", Serghei Lucinschi ar fi primit de la omul de afaceri dreptul de creanţă asupra sumei de două milioane de euro, arată procurorii în ordonanţa de reţinere.

Cei doi ar fi încheiat pentru aceşti bani un contract fictiv de împrumut, prin care omul de afaceri recunoştea că i-ar datora lui Serghei Lucinschi suma de două milioane de euro şi se angaja să îi restituie până la 24 decembrie 2015.

„În aceeaşi perioadă, pentru a adăuga presiunii descrise mai sus un mijloc de constrângere şi mai puternic, în concordanţă cu cuantumul sumei respective, inculpatul Serghei Lucinschi a pretins că are influenţă, direct şi indirect (mediat), asupra organelor judiciare implicate în instrumentarea unor cauze penale care-l priveau pe omul de afaceri", potrivit anchetatorilor.

Procurorii au mai arătat în ordonanţa de reţinere că Serghei Lucinschi i-a promis omului de afaceri pe care îl şantaja că „va depune diligenţele necesare astfel încât să fie schimbată încadrarea juridică a tuturor faptelor într-o infracţiune pentru care, la retragerea plângerii prealabile, ancheta încetează”.

În acest context, ofiţerul de poliţie de la DIICOT, Constantin Comăneanu, care desfăşura activităţi specifice în acel dosar, i-ar fi solicitat o sumă de bani, iniţial neprecizată, printr-un intermediar, omului de afaceri şantajat de Lucinschi, afirmând că poate influenţa modul de soluţionare a cauzei.

„Mai mult, pentru a-i întări încrederea, inculpatul Comăneanu Constantin, prin acelaşi intermediar, i-a transmis omului de afaceri o copie a plângerii depusă de inculpatul Serghei Lucinschi şi i-a comunicat totodată că se va lua împotriva lui măsura arestării, lucru care s-a şi întâmplat ulterior", au precizat procurorii.

Având în vedere că informaţiile se confirmaseră, după punerea sa în libertate, omul de afaceri a fost de acord să îi dea intermediarului suma de 30 000 de euro, din cei 50 000 de euro pretinşi iniţial, pentru rezolvarea favorabilă a dosarului său, susţin anchetatorii.

În 30 martie, Comăneanu a fost prins în flagrant, după ce a primit de la intermediar 5 000 din cei 30 000 de euro daţi de omul de afaceri.

Anchetatorii l-au audiat luni seară pe Serghei Lucinschi, după ce au făcut percheziţii la domiciliul acestuia din Voluntari, judeţul Ilfov.

DNA a precizat că în această cauză se fac acte de urmărire penală şi faţă de alte persoane.

Avocatul Radu Pricop mai este urmărit penal de procurorii DNA, într-un alt caz, pentru fals şi înşelăciune în dosarul „Moşia Brătienilor”, privind retrocedări ilegale de terenuri din Argeş, în care este implicată şi Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, ca parte civilă.