EXOD // Fiecare al șaselea cetățean al R. Moldova intenționează să PĂRĂSEASCĂ republica în următoarele șase luni

Expertul în politici economice de la IDIS „Viitorul”, Veaceslav Ioniță, susține că cea mai mare intenție de plecare o au persoanele cu venituri mari dsu fiecare a patra persoană.

„Acum doi ani, noi am numit acest proces al doilea val de migrație. Dacă la prima etapă oamenii plecau mânați de sărăcie, atunci în prezent pleacă oamenii bogați, pentru un trai mai bun. Persoane realizare în Republica Moldova cu venituri mari, afaceri puse pe picioare, case, mașini și toate cele necesare pentru un trai decent decid să plece peste hotare, deoarece înțeleg că bunăstarea lor proprie nu le permite să ducă un trai calitativ”, susține Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, calitatea vieții nu depinde doar de bunăstarea proprie, dar și de accesul și calitatea utilităților publice. Poți fi bogat, dar când ieși din ograda ta te confrunți cu drumuri distruse, sistem medical și educațional sub ori minim acceptabil, corupție, lipsă de infrastructură minimă etc.

Dintre persoanele care nu sunt nici suficient de bogate, dar nici sărace, intenția de plecare este de 13,1%.

Din toate categoriile de vârstă, tinerii din zonele rurale au cea mai mare intenție de a migra.

Astfel 36,5% dintre ei spun că intenționează să părăsească Republica Moldova în următoarele șase luni.

Veaceslav Ioniță mai menționează că deținerea unui loc de muncă nu este un motiv care ar determina o persoană să nu plece peste hotare. Astfel, dintre cei care în prezent sunt angajați în câmpul muncii, 19,1% declară că intenționează în următoarele șase luni să plece peste hotare, comparativ cu 17,3% intenția de plecare în rândul celor care nu au un loc de muncă.

Principalul motiv este salariul mic. În acest an, salarul net în Republica Moldova este la nivel de 6,6 mii de lei, iar cetățenii moldoveni afirmă că doar un salariu de 13 450 de lei i-ar motiva să rămână în țară.

Motivele de bază invocate de moldovenii care vor să părăsească republica sunt lipsa locurilor de muncă, salariile prost plătite, lipsa de perspective în zonele rurale și calitatea proastă a utilităților oferite de către stat.