EXCLUSIV // Sandra Kalniete, vicepreședinta grupului PPE din Parlamentul European: „R. Moldova a pus talpa în ușa europeană prin ratificarea Acordului de asociere”

Interviu // Europarlamentara Sandra Kalniete afirmă că situația politică actuală impune țările mici să aibă prieteni puternici

Ministru de Externe al Letoniei în perioada în care această țară a semnat Tratatul de aderare la UE, europarlamentara Sandra Kalniete explică într-un interviu, acordat în exclusivitate Ziarului NAȚIONAL, care sunt beneficiile, pentru cetățenii moldoveni, ale ratificării Acordului de asociere a R. Moldova la Uniunea Europeană, cât de mare este pericolul extinderii conflictului din Ucraina în R. Moldova și de ce sunt cruciale alegerile parlamentare din 30 noiembrie.

Doamnă Kalniete, Parlamentul European a ratificat, pe 13 noiembrie, Acordul de asociere a R. Moldova la Uniunea Europeană. Cum va schimba acest document viețile cetățenilor din R. Moldova?

Sunt foarte bucuroasă că am văzut cum marea majoritate a parlamentarilor europeni au votat pentru ratificarea Acordului de asociere. 535 de parlamentari au votat pro, 94 au votat contra și 44 s-au abținut. Să știți că printre cei care au votat contra este tot grupul comuniștilor europeni.

Acest Acord de asociere devine o foaie de parcurs pentru reformele care trebuie implementate. Odată cu ratificarea Acordului, intervine și deschiderea pieței de desfacere a UE pentru bunurile, serviciile, activitățile comerciale ale R. Moldova.

De asemenea, noi, în cadrul UE, înțelegem că dvs. aveți nevoie de asistență în perioada de tranziție și suntem gata să vă acordăm această asistență, atât în plan financiar, cât și sub formă de know-how.

Recent, Comisarul european Hahn a vizitat țara dvs., semnând aici un Acord de asistență pentru R. Moldova în valoare de 400 de milioane de euro. Acești bani sunt prevăzuți tocmai pentru această perioadă de tranziție și reforme.

Să știți că acest acord este doar primul pas în calea dvs. spre UE.

Eu reprezint în Parlamentul European Letonia. În 1992, țara mea și țara dvs., după colapsul URSS, am fost pe aceeași pistă de lansare. Acum, însă, vedem diferențe vizibile în standardele de viață din Letonia și din R. Moldova.

Salariul mediu în Letonia a ajuns la cifra de 800 de euro, în R. Moldova – este de 200 de euro. PIB-ul, între timp, a crescut la noi de șase ori, la voi – de trei ori.

Sunt un fost diplomat. De aceea am fost implicată în toate etapele de aderare a Letoniei la UE. După ce ne-am redobândit independența, a urmat negocierea Acordului de asociere, apoi negocierea aplicării la obținerea statutului de țară-candidat la aderare, ca apoi să negociem calitatea de membru cu drepturi depline în UE. Semnătura mea stă pe Tratatul de aderare a Letoniei la UE.

Nu știu dacă îmi aduc aminte exact anii când au început negocierile – 1995 sau 1996, dar abia la 1 mai 2004 noi am devenit membru cu drepturi depline al UE.

În rezoluția semnată de Parlamentul European, a fost introdusă o clauză care prevede că R. Moldova va avea dreptul să depună în termen scurt cerere de aderare la UE. Credeți că acest lucru ar putea fi posibil?

Desigur nu există niște termene. Totul depinde de voi cât de pregătiți sunteți să parcurgeți această cale destul de anevoioasă și să îndepliniți toate rigorile din Acord.

Totuși, dacă R. Moldova își păstrează ritmul de implementare a reformelor, cât de repede se poate ajunge la depunerea cererii de aderare?

Vreau să vă sugerez să nu vă grăbiți în acest parcurs. Nu depunerea cererii contează. Ceea ce este important cu adevărat este să fie îndeplinite rigorile pentru o țară membră. Albania a devenit țară candidat la aderare în aceeași perioadă cu Letonia, dar ea nu a ajuns încă la masa de negocieri pentru aderare, pentru că încă nu sunt gata.

Totul depinde de voința politică și cât de decisă este o țară să urmeze o anumită cale. Atunci când noi am vrut să devenim membri ai NATO, nimeni de acolo nu ne-a dorit la acel moment. Totuși, noi am urmat toate rigorile și cerințele și, când a venit momentul oportun, am pus piciorul în prag și am putut să intrăm. Dacă e să ne referim la cazul R. Moldova, dvs. ar trebui să urmați exemplul nostru în raport cu UE.

Acum, cât de departe de prag suntem?

Cu siguranță dvs. deja ați pus talpa în ușa europeană prin acest Acord de asociere. Mai mult decât atât, R. Moldova este prima țară din Parteneriatul Estic care a obținut liberalizarea regimului de vize cu UE. Desigur, multe lucruri încă trebuie făcute, dar aveți un avantaj mare. Sunteți o țară mică, în care reformele pot fi făcute mai rapid și mai bine decât într-o țară mare, precum e Ucraina. În același timp, acest avantaj al dvs. poate deveni lesne un dezavantaj. Noi, letonienii, și voi niciodată nu vom fi la fel de influenți precum e Germania, Polonia sau Ucraina.

Unii dintre eurodeputații care au votat împotriva Acordului de asociere a R. Moldova la UE au argumentat că semnarea documentului este periculoasă pentru pacea UE. Dvs. ce credeți despre asta?

Înțeleg că vă referiți la relațiile UE cu Rusia. Totul depinde, de fapt, de Rusia. În anii 90, UE a arătat o deschidere maximă față de orice fel de colaborare cu Rusia în diverse domenii. UE este bazată pe cooperare, astfel încât prin cooperare noi am reușit să obținem o legislație comună, crearea uniunii monetare, tot prin cooperare ne garantăm pacea între noi. Anexarea Crimeii a șocat întreaga Europă. Este ceva inacceptabil. Ordinea globală se bazează pe dreptul internațional, pe obligațiunile care reies din acest drept. Toate acestea au fost pur și simplu încălcate de Rusia.

Cei care au votat împotriva ratificării Acordului de asociere cu R. Moldova reprezintă extremele din Parlamentul European. Numărul lor este de aproximativ 90 de persoane. Ei sunt neconstructivi, practic urăsc UE.

Pentru țări precum Țările Baltice, Moldova, partea de Est a Poloniei, partea de Vest a Ucrainei este foarte important să fie conștiente de dreptul internațional, dat fiind faptul că a existat precedentul Pactului Ribbentrop-Molotov, în rezultatul căruia au fost anexate de URSS.

Cei care folosesc Parlamentul European drept for pentru ideile lor distructive, prin acțiune lor sprijină distrugerea ordinii și dreptului internațional. Noi va trebui să întreprindem măsuri de protecție.

Cât de serios vi se pare pericolul extinderii conflictului din Ucraina și în R. Moldova?

E complicat să vă răspund care vor fi evoluțiile evenimentelor din Crimeea și cum pot acestea continua pe întreaga coastă, ajungând până în Transnistria și, respectiv, în R. Moldova.

Noi, cei din grupul Partidului Popular European, considerăm că odată cu escaladarea acțiunilor militare, acest lucru ar trebui să aibă ca reacție mărirea sancțiunilor impuse Rusiei. Mai multe războaie, mai multe sancțiuni. Acesta este instrumentul prin care îl putem forța pe Putin să se așeze la masa de negocieri. Dacă el va merge și mai departe cu ocuparea teritoriilor, noi vom mări sancțiunile.

UE depune mari eforturi pentru a găsi soluții pașnice. Dar ultimele acțiuni, când a fost încălcat teritoriul ucrainean prin introducerea unor noi unități militare, nu sunt foarte încurajatoare.

Privite de la Bruxelles, ce înseamnă alegerile parlamentare de la Chișinău din 30 noiembrie?

Prin alegerea căii europene, prin sprijinirea partidelor proeuropene, voi, practic, veți pleda pentru continuarea reformelor și pentru a-i avea drept parteneri pe europeni. Situația politică actuală impune țările mici să aibă prieteni puternici.

Dvs. aveți nevoie de un consens național. Problema țării dvs. este divizarea mare a viziunilor societății vizavi de viitorul țării. E nevoie să se lucreze mai mult cu cei indeciși. Există mai multe soluții pentru a asigura acest consens, dar este nevoie ca cetățenii să sprijine acțiunile Guvernului, altfel reformele vor eșua.

Și dacă în aceste momente de tranziție se întâmplă alegeri și guvernarea nu obține din nou sprijinul populației, întregul proces eșuează.

Vă mulțumim!