„Europa Liberă” anticipa numirea lui Poalelungi la CC încă acum o lună, imediat după demisia lui Panțâru

Președintele Curții Supreme de Justiție (CSJ), Mihai Poalelungi, care mai are doi ani de mandat în această funcție, este singurul candidat care și-a depus dosarul pentru a fi numit judecător la Curtea Constituțională (CC).

Concursul pentru suplinirea funcției de magistrat la Înalta Curte a fost anunțat de Consiliul Superior al Magistraturii pe 15 februarie curent și expiră astăzi.

Funcția a devenit vacantă după ce președintele Curții Constituționale, Tudor Panțâru, și-a anunțat demisia, invocând motive personale, pe 31 ianuarie curent, după ce Înalta Curte a ascuns o decizie luată cu privire la sistemul mixt, în baza sesizării deputaților liberali.

O zi mai târziu, pe 1 februarie, „Europa Liberă” scria despre venirea lui Poalelungi la CSM.

„Speculaţiile sunt însă că acesta (Tudor Panțâru - n.r.) ar elibera locul pentru Mihai Poalelungi, actualmente preşedinte al Curţii Supreme de Justiţie aflat la jumătate de mandat, al doilea în cea mai importantă funcţie din justiţie. Cum Panţâru a ajuns în fotoliu de magistrat al Curţii prin voinţa Consiliului Superior al Magistraturii, cel care îl va succeda urmează a fi selectat tot de acest for, prin urmare şansele lui Poalelungi, membru din oficiu al consiliului, nu ar fi de subestimat”, nota atunci „Europa Liberă”.

Potrivit acestui post de radio, reformele anunţate de Alexandru Tănase, printre ele o restructurare substanţială a Curţii Supreme de Justiţie, „îi fac pe mulţi să creadă că Poalelungi ar avea acum motive să renunţe la funcţia de preşedinte al CSJ şi s-o prefere de cea de preşedinte al instanţei constituţionale”.

Tănase, care a preluat recent a doua oară portofoliul de ministru al Justiţiei, şi-a anunţat intenţia de a-şi duce la bun sfârşit ideea de a transforma CSJ dintr-o instanţă ce rejudecă soluţiile date în cele ierarhic inferioare în una de casaţie, care doar să uniformizeze practicile judiciare. Fără a numi vinovaţii, Tănase a lăsat de înţeles că reforma precedentă a CSJ, când numărul de magistraţi fusese redus de la 49 la 33, s-a rezumat la schimbări cosmetice şi a fost în mare parte mimată.

Deși presa a anticipat lucrurile, Mihai Poalelungi neagă existența vreunui plan.

„Mi-am depus candidatura la Curtea Constituțională pentru că vreau să devin judecător al acestei autorități. Între obiectul activității mele practice de la Strasbourg și domeniul dreptului constituțional există o legătură strânsă și cred că voi contribui în mod pozitiv la realizarea unei mai bune justiții constituționale în R. Moldova, în cazul desemnării mele în această funcție. În cazul în care voi fi desemnat în această funcție, va trebui să renunț la postul pe care îl dețin acum, pentru că există constrângeri de ordin legal care nu mi-ar permite să ocup concomitent funcția de judecător constituțional și funcția de judecător și de Președinte al Curții Supreme de Justiție. Mă aflu în ultima parte a carierei mele de jurist în slujba statului, iar această funcție mă va onora. Nu există, așadar, niciun alt motiv care stă la baza acestui pas, așa cum s-a sugerat sau cum s-ar putea sugera în presă, cu rea-voință sau în necunoștință de cauză”, a comentat, pentru ZdG, Mihai Poalelungi.