Este de trei ani președinte de țară în Europa, dar continuă să trăiască MODEST

Fost general al forţelor de poliţie din Kosovo, Atifete Jahjaga avea 36 de ani în aprilie 2011, când a devenit prima femeie preşedinte a acestui stat care şi-a câştigat independenţa în 2008. În pragul unor conflicte politice care ameninţau să doboare guvernul ţării, singurul compromis părea să fie un lider necunoscut fără afiliere la un partid şi fără susţinere politică, care să nu reprezinte o provocare pentru partidele aflate la putere, scrie Huffington Post, citat de Mediafax. Jahjaga s-a potrivit cerinţelor. Fără nicio experienţă anterioară pe scena politică, Jahjaga a ajuns de la anonimitate la proeminenţă în câteva zile.

Aceasta l-a înlocuit la putere pe Beghjet Pacolli, un multimilionar a cărui alegere ca preşedinte, pe 22 februarie în acelaşi an, fusese clasificată drept ilegală de Curtea Constituţională, potrivit Spero Forum.

„Ca preşedinte, voi fi un garant al Constituţiei şi al legii, un factor unificator, neutru din punct de vedere politic, voi proteja interesele unui stat Kosovo suveran şi independent şi voi fi un reprezentant al tututor cetăţenilor din Kosovo, indiferent de naţionalitate, religie, rasă şi gen", a spus Jahjanga după alegerea sa. Noul preşedinte al Kosovo şi-a stabilit ca scop principal şi asigurarea identităţii statului în Uniunea Europeană şi în Naţiunile Unite, precum şi construirea unor relaţii puternice cu SUA, potrivit biography.com.

Despre Jahjaga s-a scris că, spre deosebire de parlamentarii din Kosovo, dar şi de majoritatea preşedinţilor din lume şi a politicienilor cu funcţii înalte, duce o viaţă modestă, locuind, alături de soţul ei (un medic stomatolog), într-un apartament simplu din Priştina. În 2013 mai lucra pentru masteratul său în relaţii internaţionale. În plus, stilul ei de viaţă i-ar reflecta salariul lunar de la stat, lucru neobişnuit pentru un lider al statului Kosovo.

Cu sprijinul Statelor Unite şi al majorităţii statelor Uniunii Europene, Kosovo şi-a declarat independenţa la 2008. Acuzaţi de corupţie, crime şi legături cu mafia de către Consiliul Europei şi alte organizaţii majore internaţionale, cei mai mulţi lideri kosovari au ajuns în vizorul autorităţilor în doar câţiva ani. Venirea la putere a lui Atifete Jahjaga a fost considerată de mulţi o oportunitate pentru Kosovo de a oferi un partener puternic de dialog şi cooperare pentru Statele Unite, Marea Britanie şi state majore din UE.

Odată ajunsă preşedinte, o prioritate a lui Jahjaga a fost să recruteze personalităţi din elita statului cu o educaţie occidentală care până atunci nu acceptaseră să lucreze în Guvern. Şi-a format Cabinetul din absolvenţi de universităţi de top din SUA şi Europa, cum ar fi Yale sau Oxford, cu o experienţă bogată în relaţii internaţionale.

Preşedintele kosovar Jahjaga a fost întâmpinată cu braţele deschise şi pe scena internaţională. A fost invitată să îl cunoască pe preşedintele Obama, în Bruxelles lideri importanţi din Uniunea Europeană au părut încântaţi de abordarea sa politică de a căuta soluţii şi o mai bună coordonare a eforturilor interne şi externe.