Emisarul lui Putin avertizează: economia Rusiei intră în „mod berserk” din cauza războiului și riscă să scape de sub control

Boris Titov, unul dintre emisarii președintelui rus Vladimir Putin, avertizează că economia Rusiei riscă „să o ia razna” dacă este orientată prea mult către război și industria militară.

El a declarat marți că economia riscă „să o ia razna” dacă se concentrează aproape în întregime pe nevoile complexului militar-industrial. Titov, reprezentantul special al președintelui Federației Ruse pentru relațiile cu organizațiile internaționale în vederea atingerii obiectivelor de dezvoltare durabilă, a făcut aceste declarații pentru portalul de știri RBC, citat de Reuters.

Avertismentele lui arată îngrijorările tot mai vizibile din cercurile de la Kremlin față de presiunea crescută asupra unei economii aflate în încetinire, obligată să susțină obiectivul unei victorii în războiul din Ucraina.

Numit în 2024 reprezentant special al lui Putin, Boris Titov este un om de afaceri înstărit, care a controlat anterior principalul producător de vin spumant din Rusia.

„Economiile militare şi civile au existat întotdeauna în simbioză peste tot. Multe invenţii tehnice utile pentru toţi au provenit din complexul militar-industrial. Cheia constă în menţinerea echilibrului”, a subliniat Titov în interviul acordat RBC.

În ultimii ani, Rusia a majorat taxele, a început redistribuirea unor proprietăți, a încurajat contribuțiile companiilor la finanțarea războiului și, recent, i-a amenințat pe proprietarii de afaceri care nu iau suficiente măsuri pentru a-și proteja facilitățile de atacurile cu drone ucrainene.

O parte dintre susținătorii războiului, alături de unii oficiali guvernamentali, au cerut o reorganizare radicală a economiei după modelul sovietic din perioada dictatorului Iosif Stalin, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, reluând vechiul slogan: „Totul pentru front, totul pentru victorie”.

Totuși, această viziune întâmpină o rezistență prudentă, dar tot mai clară, din diverse sectoare ale societății și economiei ruse.

„Aceasta nu este deloc o economie, este un fel de «mod berserk» care poate exista doar pentru o perioadă foarte limitată de timp şi a cărui necesitate ar trebui analizată cu mare atenţie”, a spus Titov, înainte de un important forum economic din Extremul Orient, la care urma să participe și Putin.

RBC a explicat că termenul „berserk” vine din mitologia scandinavă și se referă la războinicii care intrau într-o stare de transă – probabil indusă de substanțe –, ceea ce le permitea să lupte cu ferocitate și să ignore durerea.

Mulți analiști prognozează că economia rusă va înregistra în acest an o creștere de doar 0,4%, în condițiile în care numeroase sectoare nemilitare stagnează sau se contractă. Atacurile ucrainene asupra rafinăriilor, platformelor de comerț online și infrastructurii pentru exportul de petrol și cereale ar putea reduce și mai mult această rată de creștere.

Observațiile lui Titov rezonează cu declarațiile primarului tehnocrat al Moscovei, Serghei Sobianin, care susținea luna trecută că „uciderea unei economii normale este echivalentă cu uciderea întregii ţări”. În același timp, Andrei Klepach, unul dintre cei mai cunoscuți macroeconomiști ruși, a fost concediat de la Vnesheconombank (VEB), principala bancă de dezvoltare a Federației Ruse, după ce a vorbit public despre provocările economice generate de războiul din Ucraina, conform Agerpres.

Loviturile cu drone și rachete lansate de Ucraina împotriva infrastructurii energetice ruse au început să producă efecte vizibile în interiorul Federației Ruse. Tot mai multe regiuni se confruntă cu dificultăți în aprovizionarea cu carburanți. O problemă care, până nu demult, afecta cu precădere frontul s-a transformat într-o criză economică și socială resimțită de milioane de cetățeni.

Conform datelor disponibile, aproximativ două treimi dintre cele 83 de regiuni ale Rusiei raportează probleme în alimentarea cu combustibil. Deficitul lovește atât populația, cât și activitatea firmelor, iar autoritățile încearcă să limiteze impactul asupra economiei.

Printre cele mai grave situații se numără cea din Crimeea, unde a fost instituită stare de urgență și au fost suspendate vânzările de combustibil. În același timp, turismul – de obicei unul dintre principalele motoare economice ale peninsulei – s-a prăbușit.

Pe fondul agravării problemelor, Vladimir Putin și-a convocat săptămâna trecută principalii responsabili guvernamentali la Moscova pentru a căuta soluții la criza de aprovizionare.

În aparițiile publice, liderul de la Kremlin a încercat să minimalizeze dimensiunea dificultăților. El a admis că „desigur, aceste lovituri asupra infrastructurii noastre creează probleme. Este evident”, însă a insistat că „un anumit deficit” de combustibil nu este „critic”. Totodată, Putin a afirmat că atacurile armatei ruse ar provoca Ucrainei pagube mai mari decât cele produse de Kiev pe teritoriul Federației Ruse.

Evaluarea precisă a dimensiunii reale a crizei este însă complicată. Autoritățile ruse au încetat să mai publice mai mulți indicatori economici, inclusiv datele referitoare la prețurile interne ale carburanților.

Dincolo de statistici, imaginile apărute pe rețelele sociale ilustrează amploarea problemelor. Numeroase înregistrări arată șoferi implicați în altercații pentru combustibil, precum și coloane de mașini întinse pe kilometri întregi la stațiile de alimentare. În unele cazuri, se văd camioane care forțează rândurile de autoturisme pentru a ajunge la pompe.

În acest context, agențiile de presă au relatat miercuri că India, principalul cumpărător extern de petrol rusesc, ar urma să trimită înapoi Rusiei o parte din combustibilii obținuți prin rafinarea țițeiului importat.

Potrivit unor surse din mediul online rus, Ucraina și-ar fi concentrat atacurile asupra unor instalații esențiale din rafinării, inclusiv asupra unităților de cracare catalitică, echipamente pe care Rusia nu le poate înlocui sau repara rapid. Aceste instalații sunt cruciale pentru transformarea petrolului brut în produse petroliere utilizabile, iar avarierea lor prelungește deficitul de combustibil.

Analistul Serghei Vakulenko, de la Carnegie Institute for International Peace, consideră că evoluția situației depinde acum de ritmul atacurilor și al lucrărilor de reparații.

„Cantitatea de benzină disponibilă în Rusia este determinată, în acest moment, de cursa dintre dronele ucrainene și echipele ruse de reparații”, a scris acesta. „Dacă frecvența atacurilor ucrainene se menține, iar pagubele provocate de fiecare atac cresc, avantajul va înclina în favoarea Kievului. Exact asta vedem acum.”

Unul dintre puținele avantaje de moment pentru autoritățile ruse este existența unei cantități ceva mai mari de motorină, indispensabilă pentru transportul de marfă și pentru agricultură.

Chiar și așa, oficialii au anunțat că Executivul ia în calcul suspendarea exporturilor de motorină în cursul verii, pentru a asigura aprovizionarea internă în perioada recoltelor. Exporturile de benzină și combustibil pentru aviație au fost deja oprite.

Pe lângă lipsa de combustibil, Rusia se confruntă și cu scumpiri tot mai accentuate, un fenomen care riscă să alimenteze inflația.

În procesul-verbal al celei mai recente ședințe de politică monetară, publicat miercuri, Banca Centrală a Rusiei atrage atenția că actualul val de creșteri de prețuri ar putea avea efecte mai persistente asupra economiei decât episoade similare din trecut.

Deși Guvernul și marile companii petroliere au încheiat un acord pentru limitarea prețurilor oficiale, tot mai multe informații indică expansiunea unei piețe paralele. Acolo, carburanții sunt vânduți la prețuri considerabil mai mari, iar costurile suplimentare ajung în final tot la consumatori.

Banca Centrală avertizează că această evoluție „creează riscuri suplimentare pentru inflație”.

Acesta este și unul dintre motivele pentru care instituția a redus în iunie dobânda-cheie cu doar 0,25 puncte procentuale, până la 14,25%, în pofida presiunilor din mediul de afaceri și ale unor reprezentanți ai Guvernului, care cereau o relaxare monetară mai amplă.

Guvernatoarea Băncii Centrale, Elvira Nabiullina, este criticată de ani buni pentru politica sa monetară prudentă, adoptată după declanșarea războiului. În perioada de vârf a inflației, Banca Centrală a ridicat dobânda de referință până la 23% pentru a preveni supraîncălzirea economiei, iar acum Nabiullina este acuzată că reduce prea lent costul creditării, deși inflația anuală a coborât spre 5%.

Directorul general al Sberbank, German Gref, a declarat marți că economia rusă are nevoie de reduceri mai rapide ale dobânzilor. Cei doi au avut un schimb de replici și în cadrul unei conferințe organizate miercuri la Moscova.

Nabiullina a spus că este „categoric împotriva” unei relaxări accelerate, avertizând că un astfel de „experiment pe propria țară” ar putea declanșa o nouă explozie a inflației sau chiar stagflație.

Replica lui Gref a fost scurtă: „Vom vedea”, un răspuns care a stârnit râsete în sală.

Discuția este cu atât mai importantă cu cât cei doi au lucrat împreună în trecut în Ministerul Economiei, unde Gref i-a fost superior Elvirei Nabiullina. Ambii au fost văzuți mult timp drept figuri moderate în conducerea economică a Rusiei.

În pofida divergențelor legate de ritmul relaxării monetare, German Gref și Elvira Nabiullina împărtășesc aceeași concluzie cu privire la originea problemelor economice actuale.

„Cred că toți suntem preocupați de același lucru”, a afirmat Gref. „Nu cred că există în această țară o persoană care să își dorească altceva decât încheierea cât mai rapidă a ostilităților. Este evident.”

Mai devreme, presa a scris că Nabiullina și-ar fi depus demisia la scurt timp după invadarea Ucrainei, dar Vladimir Putin ar fi refuzat să o accepte.

În ultimii ani, șefa Băncii Centrale a avertizat în repetate rânduri că deficitul bugetar și diferența tot mai mare dintre cheltuielile publice și veniturile fiscale amenință să reactiveze presiunile inflaționiste. Mesajele sale au devenit mai ferme pe măsură ce Rusia și-a consumat o parte importantă din rezervele financiare și a depins tot mai mult de împrumuturi pentru finanțarea efortului de război.

Potrivit analistului Janis Kluge, de la Institutul German pentru Afaceri Internaționale și de Securitate, după majorările consistente de la începutul anului 2026, cheltuielile militare și cele clasificate reprezintă în prezent aproape jumătate din bugetul total al statului rus.

În același timp, activele lichide ale Fondului Național de Bunăstare – creat pentru a proteja economia în perioadele de volatilitate a prețului petrolului – s-au redus puternic. Ele au scăzut de la aproximativ 7% din PIB la începutul lui 2022 la doar 1,7% din PIB în aprilie 2026.

Astfel, presiunile generate de război nu se mai limitează la aprovizionarea cu combustibil. Ele pun sub semnul întrebării și capacitatea Rusiei de a-și menține pe termen lung echilibrul economic și financiar, conform POLITICO.