Ministrul rus de Finanțe, scos din fotografia de grup la summitul G20 din SUA, după protestele oficialilor europeni

Ministrul rus de Finanțe a fost exclus din fotografia de grup a oficialilor internaționali participanți la summitul G20 din SUA.

Decizia a venit după ce mai multe state europene au protestat față de prezența sa, despre care au afirmat că nu au fost informate în prealabil. Nemulțumirea lor a determinat modificarea formatului fotografiei oficiale.

Participarea lui Anton Siluanov la summitul G20 din Asheville, Carolina de Nord, a reprezentat prima sa prezență fizică la un asemenea eveniment de la invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina, începută în anul 2022. Până acum, el a intervenit doar de la distanță, în principal prin videoconferință.

Prezența ministrului rus a provocat critici din partea oficialilor europeni, care, după declanșarea războiului ordonat de președintele Vladimir Putin, au încercat în mod constant să izoleze Moscova pe plan internațional. Ei au insistat că nu doresc să transmită un semnal de normalizare a relațiilor.

Două persoane familiarizate cu situația au declarat pentru publicația economica menționată că Anton Siluanov a fost, în cele din urmă, scos din poza de grup realizată luni dimineață. Majoritatea oficialilor europeni de rang înalt nu au dorit să fie surprinși în aceeași imagine cu el, ceea ce a dus la această soluție de compromis.

Ministrul german de Finanțe, Lars Klingbeil, a declarat jurnaliștilor la Asheville că prezența lui Siluanov la reuniunea G20 este „destul de îngrijorătoare”. El a subliniat că, în acest context geopolitic, participarea unui reprezentant de rang înalt al Rusiei ridică semne de întrebare privind mesajul transmis de reuniune.

„Mi-aș fi dorit mai multă claritate din partea americană, în sensul că el nu ar trebui primit aici ca un oaspete obișnuit”, a mai spus Klingbeil, sugerând că invitația făcută ministrului rus ar fi trebuit gestionată mai transparent și cu o coordonare mai strânsă cu partenerii europeni.

Oficialii Trezoreriei SUA au confirmat că secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, s-a întâlnit cu Siluanov în marja summitului. Potrivit unui purtător de cuvânt al instituției, a avut loc „o întâlnire productivă cu ministrul rus de Finanțe și a reafirmat eforturile președintelui pentru pace în lume”. Această formulare indică faptul că Washingtonul a încercat să folosească dialogul economic și pentru a transmite mesaje politice.

În aprilie 2022, oficiali americani, britanici și din alte state occidentale au părăsit o reuniune internațională în semn de protest față de participarea lui Siluanov prin videoconferință. Atunci, gestul a fost folosit pentru a sublinia izolarea diplomatică a Moscovei imediat după declanșarea invaziei.

Summitul G20, prezidat de Statele Unite ale Americii, a fost prezentat de oficialii Trezoreriei ca o reuniune menită să stimuleze creșterea economică globală, să analizeze dezechilibrele economice internaționale identificate de Washington și să discute modalități mai eficiente de restructurare a datoriilor suverane. Astfel, discuțiile tehnice despre finanțe s-au împletit cu tensiuni politice puternice.

Întâlnirea a avut loc într-un moment în care războiul din Iran este considerat un factor ce contribuie la creșterea costurilor de împrumut la nivel mondial. Acest conflict adaugă miliarde de dolari la povara datoriilor statelor dezvoltate, în timp ce investitorii devin tot mai precauți, iar piețele financiare reacționează prin majorarea randamentelor obligațiunilor.

Considerat în mare parte favorabil Rusiei, planul lui Donald Trump pentru încheierea războiului din Ucraina prevede ca această țară să cedeze anumite teritorii, inclusiv o parte încă aflată sub controlul autorităților de la Kiev. În schimb, documentul promite garanții de securitate occidentală pentru Ucraina, cu scopul declarat de a preveni orice nou atac rus, insa criticii spun că soluția ar legitima pierderile teritoriale.

Datoria publică a Statelor Unite ale Americii a atins în luna august 2026 un nivel record de 40.000 de miliarde de dolari. Obligațiunile americane au fost vândute accelerat în ultimele săptămâni, pe fondul îngrijorărilor investitorilor legate de amploarea datoriei și de capacitatea factorilor de decizie de a menține sub control inflația, alimentată și de implicarea SUA în conflictul declanșat de Donald Trump.

Conform celor mai recente date disponibile, datoria publică a României a ajuns în mai 2026 la aproximativ 1.297 miliarde de lei, echivalentul a circa 260 de miliarde de euro. Această creștere reflectă atât deficitele bugetare ridicate, cât și costurile tot mai mari ale finanțării pe piețele internaționale.

Ca pondere în PIB, Comisia Europeană estimează că datoria publică a României va ajunge la 61,6% din PIB în anul 2026, de la 59,3% în 2025. Evoluția este descrisă drept una ascendentă, în condițiile în care presiunile asupra bugetului rămân ridicate, iar măsurile de consolidare fiscală sunt limitate.

Datoria publică a României este proiectată la 61,6% din PIB în 2026, urmând să urce la 63,4% din PIB în 2027 și să ajungă la circa 90% din PIB în 2036, conform Raportului de convergenţă pentru 2026, publicat la finalul lunii iunie de Comisia Europeană. Documentul atrage atenția asupra unui ritm rapid de creștere a datoriei, în absența unor ajustări semnificative de politică fiscală.

„Raportul datoriei publice la PIB a crescut de la 54,8% în 2024 la 59,3% în 2025 şi este estimat să ajungă la 61,6% în 2026 şi 63,4% în 2027, pe fondul unui deficit primar ridicat şi al creşterii plăţilor de dobânzi. Riscurile privind sustenabilitatea datoriei publice apar ca fiind ridicate pe termen mediu, datoria fiind proiectată să crească rapid, până la aproximativ 90% din PIB în 2036”, conform raportului publicat în iunie de Comisia Europeana.