Germania mizează pe gazul din Algeria pentru a-și asigura pe termen lung securitatea energetică

Şeful diplomaţiei germane, Johann Wadephul, a declarat marţi că „speră” ca, de acum înainte, Berlinul să poată asigura din Algeri o parte mai importantă din aprovizionarea sa cu gaz.

Aprovizionarea cu energie, devenită un subiect extrem de sensibil după invadarea Ucrainei de către Rusia, s-a complicat şi mai mult în urma crizei din Strâmtoarea Ormuz, ceea ce a amplificat incertitudinile pe pieţele internaţionale.

Germania, unde rezervele de gaz se află în prezent sub media europeană, are „nevoie de contracte de livrare a gazului pe termen lung”, iar Algeria este considerată un „partener de încredere”, a subliniat marţi şeful diplomaţiei germane, insistând asupra importanţei unei cooperări stabile.

Chiar înainte de întâlnirea cu ministrul algerian al hidrocarburilor, Mohamed Arkab, Johann Wadephul a accentuat necesitatea ca Germania să-şi „diversifice” sursele de aprovizionare cu energie. În prezent, Germania este „în mare parte, ba chiar aproape în totalitate, independentă de orice livrări de energie provenite din Rusia, iar în ceea ce priveşte gazul, în totalitate”, a reamintit el în timpul vizitei sale la Alger, într-un interviu acordat televiziunii germane, unde a explicat noua strategie energetica a Berlinului.

Însă „criza din strâmtoarea Ormuz a determinat creşterea preţurilor”, a adăugat şeful diplomaţiei germane. Aceste două crize nu par să poată fi rezolvate „rapid”, a observat el, menţionând că „speră ca Germania să poată asigura de acum înainte (din Algeria, n.r.) o parte din aprovizionarea sa cu gaz”, pentru a limita presiunile asupra pieţei europene.

Johann Wadephul a afirmat că a primit „răspunsuri foarte pozitive” din partea Algeriei şi a Tunisiei, pe care a vizitat-o luni. „Ambele ţări manifestă un interes deosebit, şi pentru că, în mod firesc, caută, la rândul lor, parteneri economici, parteneri solizi în Europa”, a spus el, reamintind că Germania este cea mai mare economie europeană şi un partener capabil să ofere proiecte pe termen lung.

Depozitele de gaz din Germania sunt în prezent umplute în proporţie de 53%, cu mult sub media UE, care este de 65%, potrivit platformei europene Aggregated Gas Storage Inventory (AGSI). Acest nivel scăzut al stocurilor alimentează îngrijorările legate de siguranţa aprovizionării pe durata iernii, dar şi de evoluţia viitoare a preţurilor pentru consumatori şi industrie.

După criza gazelor declanşată în 2022 de invazia rusă din Ucraina, guvernul german a instituit obiective obligatorii de umplere pentru operatorii depozitelor subterane. Majoritatea instalaţiilor trebuie acum să fie umplute în proporţie de cel puţin 80% până la 1 noiembrie, un prag gândit să protejeze ţara în sezonul rece. În 2025 însă, cerinţele au fost relaxate, Berlinul considerând că riscul legat de aprovizionare s-a redus, mai ales datorită punerii în funcţiune a terminalelor de gaz natural lichefiat (GNL) şi diversificării surselor de import.

În multe cazuri, atingerea acestui obiectiv pare în prezent dificilă. Dacă pragurile impuse nu sunt respectate, statul poate interveni pentru a ordona umplerea depozitelor de rezervă. Având în vedere că capacităţile de stocare sunt comercializate în principal de operatori privati, unii observatori se tem că anumite companii de pe piaţă mizează pe o intervenţie publică de ultim moment. Statul ar putea fi atunci obligat să cumpere gaz la preţuri ridicate pentru a garanta securitatea aprovizionării pe durata iernii, ceea ce ar pune presiune suplimentară pe bugetul public şi pe costurile finale ale energiei.