DOC // Soluția la care va apela Maia Sandu pentru PROVOCAREA alegerilor parlamentare ANTICIPATE, chiar dacă Igor Dodon se împotrivește

Alegerile parlamentare anticipate pot fi provocate în acest an, chiar dacă Igor Dodon se împotrivește acestui scenariu. Astfel, Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) și președintele Maia Sandu fac trimitere la o hotărâre a Curții Constituționale (CC) din anul 2013, în care se spune că, „indiferent de circumstanțele care au determinat lipsa votului de încredere, eșuarea formării noului guvern în termen de trei luni duce inevitabil la dizolvarea Parlamentului”.

„Pentru că în spațiul public văd tot mai multe luări de poziții cu privire la jurisprudența CC care se referă la interpretarea alineatului (1) și (2) din art. 85 al Constituției, voi prezenta mai jos considerente sau extrase din părțile dispozitive ale unor hotărâri și decizii. Doar le voi cita fără a le comenta sau (re)interpreta. Și nu este vorba de un singur act al Curții, ci de cel puțin patru, inclusiv de interpretare a Constituției”, a menționat vicepreședintele PAS, Sergiu Litvinenco.

Citește și: Dodon avansează TREI SCENARII care pot avea loc după decizia CC, însă printre acestea nu se numără şi alegerile ANTICIPATE. „Nu vor fi anticipate, dar nici referendum de revocare a președintelui...”

1) Hotărârea Curții Constituționale (de interpretare a Constituției) nr.30/2013:

1. În sensul alineatului (1) al articolului 85 din Constituție:

- termenul de 3 luni pentru dizolvarea Parlamentului se referă la blocarea procedurii de adoptare a legilor și la imposibilitatea formării Guvernului;

- Termenul de trei luni începe să curgă de la data apariției circumstanțelor ce au determinat necesitatea formării unui nou guvern, curge indiferent de declanșarea procedurilor de formare a noului guvern sau/și de efectuarea procedurilor prevăzute de aliniatul (2) al art. 85 din Constituție, include perioadele de consultare a fracțiunilor parlamentare și de efectuare a altor proceduri legale și constituie termenul limită pentru formarea noului guvernul”.

De asemenea, Litvinenco menționează că termenul de 45 de zile cuprins la articolul 85 alin. (2) din Constituție se include în termenul de trei luni cuprins la articolul 85 alin. (1) din Constituție.

3. În sensul alineatelor (1) și (2) ale articolului 85 din Constituție:

- dreptul președintelui Republicii Moldova de a dizolva Parlamentul în cazul neacceptării votului de încredere pentru formarea guvernului intervine după expirarea a 45 de zile de la prima solicitare și respingerea a cel puțin două solicitări de învestitură până la expirarea termenului de trei luni;

- După expirarea termenului de trei luni președintele R. Moldova este obligat să dizolve Parlamentul dacă a eșuat formarea guvernului, inclusiv dacă nu s-a acceptat votul de încredere pentru formarea guvernului”.

2) Hotărârea Curții Constituționale nr.29/2015:

”73. Curtea menţionează că, în ansamblul său, articolul 85 are calitatea de mecanism de echilibrare a puterilor, mecanism care se aplică în scopul evitării sau depăşirii unei crize instituţionale sau a unui conflict între puterea legislativă şi puterea executivă."

37. În contextul jurisprudenţei sale anterioare, Curtea reaminteşte că după expirarea termenului de trei luni Preşedintele Republicii Moldova este obligat să dizolve Parlamentul dacă a eşuat formarea Guvernului.

38. Dreptul discreţionar al Preşedintelui de a dizolva sau a nu dizolva Parlamentul în cazul neacceptării votului de încredere pentru formarea Guvernului intervine în circumstanţele alin.(2) al art.85 din Constituţie, şi anume după expirarea a 45 de zile de la prima solicitare şi respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură până la expirarea termenului de 3 luni.

39. Astfel, dreptul discreţionar al Preşedintelui - de a dizolva sau nu Parlamentul prevăzut la art.85 alin.(2) - se transformă într-o obligaţie impusă prin voinţa legiuitorului constituant la art.85 alin.(1).”

3) Decizia Curții Constituționale nr.13/2015:

16. Astfel, Curtea a stabilit că termenul de 3 luni este un termen general de formare a Guvernului, care începe să curgă de la data apariţiei circumstanţelor ce au determinat necesitatea formării unui nou Guvern, indiferent de declanşarea procedurilor de formare a noului Guvern sau/şi de efectuarea procedurilor prevăzute de alineatul (2) al articolului 85 din Constituţie. Termenul de 45 de zile este termenul în care Preşedintele poate dizolva Parlamentul dacă în cadrul acestuia a fost respinsă cel puţin o candidatură, suplimentar primei candidaturi desemnate.

17. Totodată, în Hotărârea nr.30 din 1 octombrie 2013 Curtea a concluzionat că, în cazul în care Parlamentul nu a reuşit să învestească Guvernul în termen de 3 luni de zile, Şeful statului este obligat să dizolve Parlamentul, astfel dreptul discreţionar al Preşedintelui de a dizolva Parlamentul se transformă într-o obligaţie impusă de voinţa legiuitorului constituant.”

4) Hotărârea Curții Constituționale nr.16/2015:

48. Prin prisma articolelor 101, 103, 106, 106/1 din Constituţie, necesitatea formării unui nou Guvern intervine în cazul: 1) expirării legale a mandatului Guvernului; 2) exprimării votului de neîncredere de către Parlament; 3) imposibilităţii Prim-ministrului de a-şi exercita atribuţiile; 4) decesului sau al demisiei Prim-ministrului.

53. […] termenul de 3 luni, prevăzut de alin.(1) al articolului 85, este un termen-limită de dizolvare a Parlamentului, comun pentru ambele cazuri în care intervine o situaţie de criză sau conflict, şi anume: imposibilitatea formării Guvernului sau blocarea procedurii de adoptare a legilor.

64. Astfel, termenul de 3 luni este un termen general de formare a Guvernului, începe să curgă de la data apariţiei circumstanţelor ce au determinat necesitatea formării unui nou Guvern, curge indiferent de declanşarea procedurilor de formare a noului Guvern sau/şi de efectuarea procedurilor prevăzute de alineatul (2) al articolului 85 din Constituţie, include perioadele de consultare a fracţiunilor parlamentare şi a altor proceduri legale şi constituie termenul-limită pentru formarea noului Guvern”.

Fostul președinte al Curții Constituționale, Alexandru Tănase, susține că, deocamdată, este prematur de a discuta acest subiect.

„Această hotărâre are incidență doar în cazul în care Parlamentul nu a reușit să învestească Guvernul în termen de trei luni de zile. Pentru că Parlamentul „să nu reușească” el trebuie să fie pus în situația să învestească un Guvern, în cadrul a cel puțin două tentative. Actualmente a fost consumată o singură tentativă, așa că, deocamdată, este prematur de a discuta acest subiect. Dizolvarea Parlamentului este o sancțiune care se aplică Parlamentului pentru incapacitatea/nedorința formării guvernului. Finalmente, CC va trebui să decidă dacă o astfel de sancțiune poate fi aplicată sau nu unui Parlament în lipsa unui decret de desemnare a unui candidat”, a comentat Tănase pentru Deschide.MD.