DOC // 29 de scenarii și măsuri concrete de intervenție, în caz de criză în domeniul electroenergetic: „Scenariile de criză sunt grupate în funcție de cauza care generează criza - lipsa de combustibil, atacuri asupra infrastructurii energetice...”

Autoritățile de la Chișinău au stabilit măsuri concrete de prevenire și gestionare a situațiilor excepționale din domeniul electroenergetic, transpunând normele europene în legislația autohtonă.

Regulamentul privind situațiile excepționale și Planul de acțiuni pentru situații excepționale în sectorul electroenergetic, documente aprobate astăzi de Guvern, iar în calcul 29 de scenarii de risc, printre care sistarea livrărilor de gaze de către „Gazprom” pentru malul stâng al Nistrului sau bombardarea de către ruși a infrastructurii energetice din Ucraina.

„Regulamentul și planul de acțiuni stabilesc măsuri clare și eficiente pentru prevenirea și gestionarea situațiilor excepționale și include 29 de scenarii de risc detaliate, cu măsuri de prevenire bazate pe mecanisme de piață, dar și soluții de intervenție pentru cazurile în care aceste măsuri de prevenție nu pot asigura fiabila funcționare a sistemului electroenergetic. Scenariile de criză sunt grupate în funcție de cauza care generează criza, de exemplu lipsa de combustibil, nefuncționarea sistemului energetic, atacuri asupra infrastructurii energetice sau vreme extremă, defecțiuni tehnice, dezastre naturale sau factorul uman, fiind specificate responsabilitățile și proceduri clar definite pentru toate părțile implicate precum entități din sectorul electroenergetic”, a explicat secretarul de stat al Ministerului Energiei, Constantin Borosan, în cadrul ședinței de Guvern.

Menționăm că autoritățile de la Chișinău anticipează o criză energetică începând cu 1 ianuarie 2025, atunci când expiră contractul de tranzit al gazelor rusești pe teritoriul Ucrainei și lipsa unei clarități privind prelungirea acestuia în condițiile războiului declanșat de ruși împotriva statului vecin.

Sistemul electroenergetic din Republica Moldova este divizat între malurile drept și stâng ale râului Nistru, care nu este controlat în totalitate de autoritățile constituționale și unde este amplasată cea mai mare centrală termoelectrică - „Moldavskaya GRES” (MGRES), care furnizează circa 80% din energia electrică utilizată pe malul drept al Nistrului, asigurând și malul stâng cu energie electrică.

Actualmente, centralele electrice situate în partea dreaptă a Nistrului sunt capabile să asigure acoperirea sarcinii maxime de consum al Republicii Moldova la un nivel mediu anual de circa 23%.

În prezent, sursa de aprovizionare cu gaze naturale a MGRES este „Gazprom”. Începând cu luna decembrie 2022, întreg volumul de gaze naturale de 5,7 milioane de metri cubi pe zi, livrat către Republica Moldova de „Gazprom”, a fost alocat de către SA „Moldovagaz” pentru acoperirea consumului malului stâng și pentru producerea energiei electrice de către MGRES, inclusiv pentru malul drept al râului Nistru.

„În cazul stopării livrărilor de gaze naturale livrate de către „Gazprom” în baza contractului existent privind furnizarea gazelor naturale încheiat între SA „Moldovagaz” și „Gazprom”, practic toată cantitatea de energie electrică necesară adițional celei produse local pentru malul drept va trebui asigurată din alte surse decât MGRES, ceea ce ar putea prezenta anumite riscuri pentru asigurarea stabilității sistemului electroenergetic al Republicii Moldova, precum și riscuri privind capacitatea rutelor de import, având în vedere situația din noiembrie 2022, când în urma bombardamentelor Federației Ruse a fost afectată semnificativ infrastructura energetică din Ucraina”, se arată în documentele aprobate miercuri de Guvern.