Director de spital: Un prim vârf al epidemiei de coronavirus va fi după Paște. Ar trebui ca toată lumea să stea acasă minimum 6 săptămâni, 8 săptămâni ar fi ok, 10 săptămâni ar fi ideal

Medicul Adrian Streinu Cercel, directorul Institutului de Boli Infecționase „Matei Balș” a declarat la Antena 3, potrivit Edupedu.ro că unul dintre scenariile luate în calcul este acela că în următorul an de zile 80% din populația de 19 milioane de locuitori a României ar trebui să facă infecția cu coronavirus. Streinu-Cercel susține „vârful” epidemiei va fi după Paște, când românii se vor reuni în familii pentru petrecerea sărbătorii, dar că nu ar trebui să facă asta fiindcă cea mai vulnerabilă parte din societate sunt vârstnicii, în rândul cărora infecția cu COVID 19 poate fi fatală.

Medicul mai explică și faptul că cea mai bună metodă de a opri sau de a diminua răspândirea coronavirusului ar fi „un stop joc”, o oprire a întregii economii și toată lumea să stea acasă timp de minimum 6 săptămâni, sau maximum 10.

Deocamdată autoritățile au anunțat că școlile sunt închise până după Paște (21 aprilie), însă dacă situația nu devine mai bună, măsura ar putea fi prelungită.

Redăm declarațiile lui Adrian Streinu Cercel:

Moderator: Dumneavoastră ați făcut o afirmație: urmează patru luni grele. Vreți să ne explicați despre ce este vorba?

Adrian Streinu Cercel: Nu este foarte complicat. Noi am avut o intrare masivă de concetățeni români care au venit pe relația Italia, și lucrul ăsta s-a văzut. Practic ce vedem în momentul de față, în cazurile de contact, majoritatea pe această relație. Din analizele pe care le-am făcut, și avem inclusiv evaluarea colegilor de la Facultatea de Matematică a Universității București, arată cat se poate de clar că un interval de 19 zile vorbim de trei clustere diferite. Un cluster Italia, cel mai important, un alt cluster este cluster-ul israelian și al treilea, care vine puternic din spate, este cel spaniol. Și nici nu trebuie să fii foarte savant ca să-ți dai seama că avem un „pool” important de concetățeni care trăiesc în Spania și care s-au repatriat în ultima lună de zile. Toți acești concetățeni aduc cu ei, o parte, evident nu toți, o parte aduc virusul. Dacă ne uităm pe monitorizarea pe care am făcut-o noi pe partea de Vest a României, este evident faptul că cei care au fost în carantină și s-a dovedit ulterior că au fost pozitivi cu acest coronavirus, au venit pe această relație. Mai facem și alte calcule care sunt statistice și știți că există un indicator care arată cam care ar fi rata de atac. În momentul de față se vorbește despre rata de atac de 2,5-3. Să spunem că nu o luăm pe aia de 3, și o luăm pe aia de 2,5 și dacă mai luăm în calcul faptul că circa într-un an, un an și jumătate circulația virusului în populație ar trebui să ajungă undeva la 80% din populație, și luăm în calcul 19 milioane de oameni, cat ar avea România, de-aici încolo calculele sunt simple și nu încape niciun fel de dubiu.

Acum, cum se traduce toată această poveste în viața de zi cu zi. În viața de zi cu zi trebuie să ținem cont de grupele populaționale pe care le avem. Și știm cu toții că avem copii, avem adulții tineri și mai puțin tineri, și respectiv persoane în vârstă. Acest virus a venit cât se pate de clar și s-a devoalat în fața noastră și ne-a spus: „măi doctorilor, eu nu mă ating prea mult de copii, eu nu mă ating prea mult de oameni tineri, dar am o problemă cu cei în vârstă.

Dacă știm acest lucru, evident că primul lucru pe care trebuie să-l facem este să-i protejăm pe cei în vârstă. Și atunci ne uităm să vedem unde sunt persoanele în vârstă. Persoanele în vârstă sunt în mediul rural, majoritatea, și sunt în familiile care sunt „segregaționate”, cu copiii, adulți, respectiv vârstnici. Mă rog, avem aceste două situații: familii care au din toate grupele de vârstă în interior și respectiv populația rurală care este îmbătrânită.

Ce avem de făcut? Păi trebuie să-i protejăm și pe unii și pe alții. Putem face acest lucru? Categoric că da și avem mai multe elemente pe care le putem pune în tactică. Un prim element este să limităm circulația celor tineri, în așa fel încât să nu-i contamineze. Și m-ați auzit de mai multe ori spunând că tinerii nu trebuie să-și viziteze părinții, respectiv bunicii sau străbunicii. Dacă vor să se ducă să-i ajute, le cumpăra cele necesare traiului și le lasă acele bagaje la ușă sau la poartă, nu intră înăuntru, nu se îmbrățișează, nu dau mâna, nu se pupă și pleacă. Toată treaba asta ar trebui să se deruleze pe un interval de două trei luni de zile.

Dacă lucrurile în mod ideal s-ar întâmpla așa, noi am trece relativ ușor prin aceste epidemie. Dar din păcate românul face ce știe el mai bine, încalcă regulile, de obicei, după cum ați văzut mai pleacă și din spital deși sunt cunoscuți ca având diagnosticul, se mai urcă într-un avion că nu contează că mai sunt câte 60 de persoane care pot fi contaminate, etc. Și atunci singura manieră pe care o putem avea este, dacă nu vor de bună voie, să-i forțăm să facă acest lucru. Evident că nu este o treabă simplă, este treabă complicată, dar ea se poate face și pentru asta noi toți românii trebuie să concurăm la acest model, care este un model cât se poate de clasic, nu este nimic bătut încuie.

Moderator: Când credeți că vom atinge vârful?

Adrian Streinu Cercel: Un prim vârf va fi după Paște. Avem două valori care vor fi foarte active. Un prim val va fi după Paștele catolic și un al doilea val va fi după Paștele ortodox, pentru că atunci vom avea conglomerate și atunci vom avea schimb masiv de informație virală între aparținătorii unor familii, pentru că este obiceiul clasic se adună familia, fiind oameni în familie se adună la mese, deci aceste lucruri fiind cunoscute, calculele sunt ușor de făcut și de estimat.

Dacă punem alături de această întrunire familială un interval de maximum 7-8 zile, cât este incubația medie, incubația medie e de 5-6 zile, vom avea vârfuri de apariție a îmbolnăvirilor după acest interval de timp. Deci la o săptămână, 10 zile, ne așteptăm să înceapă să apară îmbolnăvirile. De data aceasta îmbolnăvirile nu vor mai fi simple, ci vor fi cu un potențial sever pentru că vor implica și persoane în vârstă.

Noi știm că această evoluție este de tip dromader, adică o cămilă cu cocoașă. Capul cămilei îl vedem în momentul de față și este reprezentat de aceste identificări de pacienți, câte unul, câte doi, câte 10 câte 20 în fiecare zi. După care urmează o perioadă de acalmie și, din păcate această perioadă de acalmie se va cala exact pe perioada de Paști, când noi vom genera cu bună știință contact intra-familial. După care o să apară o altă perioadă de creștere legată tocmai de aceste întâlniri și de schimb de virus local. Și atunci va fi cocoașa propriu-zisă a cămilei, și atunci vom avea creșteri, și atunci vom începe să înregistrăm rată de mortalitate. Dacă nu vrem să avem acest lucru, și presupun că nimeni nu dorește așa ceva, atunci trebuie să luăm măsurile de astăzi, nu de mâine, nu de poimâine, ci de astăzi.

Carantină în masă se poate face, dar nu se poate face de bunăvoie, și asta trebuie să fim conștienți de acest lucru. În momentul în care îți propui să ții în casă un număr de 19 milioane de oameni, nu se poate acest lucru. Dar nu asta e tot evenimentul, evenimentul este să protejezi localitățile mari rurale, în așa fel încât acolo să nu pătrundă lumea tânără să aducă virusul, iar acolo unde ai familii segregate – copiii, adulții, bătrâni – scoți bătrânii din familie, dacă nu au unde să stea în altă parte, îi duci frumos la hotel, îi ții două luni de zile, că nu se întâmpla absolut nimic, după care după ce toți din familie trec prin infecția respectivă sau nu, dar se omogenizează populația din punct de vedere al imunizării, îi aduci frumos din nou în familie. Nu este foarte mare filosofie, numai că trebuie pusă în practică. Noi încercăm să vorbim acum că economia se prăbușește, că încetinește chiar nu mai contează absolut deloc. Cred că singurul scop pe care trebuie să-l avem cu toții este să salvăm vieți, după care economia se restarteaza, că altă treabă n-are.

Dacă dăm un stop joc la toată lumea nu se întâmpla absolut nimic. Dai un stop joc, nu se întâmpla absolut nimic. Toată lumea stă acasă, se blochează absolut tot, statul nu vrea să perceapă niciun fel de taxe, băncile își amână creditele și spun „trei luni de zile nu percepem niciun fel de penalități”, asta este o politică de stat și nu se întâmpla absolut nimic, dacă un stat stă de pomană, cu ghilimelele de rigoare „de pomană”, șase săptămâni sau opt săptămâni, după care viața își revine automat și instantaneu la normal. Firmele pleacă de acolo de unde am rămas, nu se poate întâmpla absolut nimic.

Moderator: În opinia dumneavoastră cam trei luni ar trebui să dăm stop joc?

Adrian Streinu Cercel: Minimum șase săptămâni, opt săptămâni ar fi ok, 10 săptămâni ar fi ideal.

Moderator: Dacă am dat stop joc două luni de zile și toată lumea ar sta acasă și ne-am lua toate măsurile, credeți că am ajunge într-un punct în care am ține virusul sub control și lucrurile ar intra după aia într-un normal.

Adrian Streinu Cercel: Categoric da. Gândiți-vă că în acest interval de timp noi avem obligația să-i ținem pe cei care se ocupă de debarasarea gunoiului activi, și nu îmbolnăviți. Ar trebui să ținem pe cei care sunt promovatori de sănătate activi și nu îmbolnăviți, pentru că vor fi cazuri care trebuie luate de acasă și dusă la spital. Să nu ne imaginăm că în astea două luni de zile nu se va întâmpla absolut nimic, să nu ne imaginăm că nu se vor îmbolnăvi oameni, să nu ne imaginăm că nu vor fi urgențe medico chirurgicale, dar la momentul de față noi să depășim situația, să reducem activitatea în spitale tocmai pentru a face loc potențialilor pacienți care vor veni infectați cu noul coronavirus, în detrimentul altora care au nevoie de servicii medicale. Și aici vorbesc de diabet, de pacienți oncologici și așa mai departe, adică lucrurile sunt foarte complicate, nu sunt așa de ici de colo. Dar dacă le punem frumos pe hârtie putem să rezolvăm aceste probleme punctual, în așa fel încât să asigurăm servicii medicale la parametrii pe care îi avem acuma și să asigurăm faptul că acest virus nu se va transmite în populație cu o rată foarte mare. Dacă lăsăm să se întindă cu o rată foarte mare, în trei săptămâni-patru săptămâni vor fi cu toții copleșiți, iar modelul italian va fi la noi în țară la el acasă.

Citește articolul integral pe Edupedu.ro