China se distanțează în cursa globală a roboților umanoizi: viteză de inovare, producție de masă și sprijin de stat

Roboții umanoizi ai Chinei au atras atenția la nivel mondial cu demonstrațiile spectaculoase de kung-fu și acrobații prezentate la Gala Festivalului de Primăvară transmisă la nivel național, în timp ce producătorul chinez de telefoane Honor se pregătește să-și dezvăluie primul robot umanoid la MWC în Spania.

Robotica a fost inclusă printre priorități în planul „Made in China 2025”, inițial axat pe automatizarea industrială, nu pe roboți umanoizi. Acum însă, progresele rapide în AI multimodală accelerează dezvoltarea așa-numitei „embodied AI” – mașini autonome care operează în lumea reală. Autoritățile susțin că această direcție ar putea compensa deficitul de forță de muncă și ar putea impulsiona semnificativ productivitatea.

În această fază incipientă a dezvoltării roboților umanoizi, companiile chineze îi depășesc pe rivalii din SUA atât ca viteză de inovare, cât și ca volum de producție, a explicat Selina Xu, expertă în politici privind China și inteligența artificială în cadrul biroului lui Eric Schmidt.

„China are un lanț de aprovizionare hardware mult mai robust – o mare parte construit prin sectorul vehiculelor electrice, de la senzori la baterii – și cea mai puternică bază de producție din lume, ceea ce le permite companiilor să itereze mult mai rapid decât concurenții occidentali”, a spus Xu.

Astfel, roboții chinezești nu sunt doar mai ieftini, ci și pot fi lansați în versiuni noi mai des. Xu a subliniat că liderul chinez Unitree a livrat anul trecut de aproximativ 36 de ori mai multe unități decât rivalii americani Figure și Tesla.

La nivel global, livrările de roboți umanoizi au ajuns anul trecut la doar 13.317 unități, potrivit unui raport Forbes publicat luna trecută. Este o bază încă foarte mică pentru o industrie care se așteaptă să se dubleze aproape anual și să atingă 2,6 milioane de unități până în 2035. Totuși, cifrele trebuie privite cu prudență: raportul subliniază că nu este clar câte dintre aceste unități reprezintă vânzări comerciale reale și câte sunt doar modele demo sau proiecte pilot, ceea ce evidențiază caracterul de început al sectorului.

Cei mai mari producători de roboți umanoizi după livrările din 2025 sunt conduși de companiile chineze Agibot și Unitree, urmate de UBTech, Leju Robotics, Engine AI și Fourier Intelligence, ceea ce confirmă dominația timpurie a Beijingului în domeniu.

Cea mai mare schimbare din ultima perioadă este trecerea de la „entuziasmul bazat pe demonstrații” la o „adoptare bazată pe operațiuni”, a explicat Yuli Zhao, director de strategie la Galbot. Robotul umanoid G1, produs de Galbot, a apărut la Gala Festivalului de Primăvară din acest an, spectacolul televizat de Anul Nou Lunar, alături de roboți de la Unitree Robotics, Noetix și MagicLab.

„Tot mai mulți clienți întreabă: Poate robotul să funcționeze stabil în medii reale și să preia efectiv sarcini de la oameni? Acest impuls practic este mai puternic în China, deoarece politicile și strategia industrială încurajează modernizarea prin automatizare, iar ecosistemul de producție face ca iterația să fie extrem de rapidă”, a spus Zhao.

El a subliniat că, deși finanțarea sporită pentru startupurile din domeniul roboților umanoizi „a accelerat cu siguranță” ritmul progresului, „cea mai durabilă adopție apare atunci când poți demonstra o valoare fiabilă și repetabilă în operațiunile de producție sau de servicii, nu doar într-un spectacol unic.”

Chiar și așa, investițiile rămân esențiale, iar producătorii chinezi de roboți atrag capital consistent. Anul trecut, Unitree a fost evaluată la aproximativ 3 miliarde de dolari după încheierea rundei de finanțare Series C și își propune să ajungă la o valoare de până la 7 miliarde de dolari printr-un viitor IPO. În paralel, Galbot a strâns peste 300 de milioane de dolari capital nou, ajungând, potrivit relatărilor, la o evaluare de 3 miliarde de dolari – una dintre cele mai mari finanțări din sectorul roboților umanoizi din China de până acum.

Companiile americane trec și ele dincolo de prezentări spectaculoase și se concentrează mai mult pe implementări în condiții reale, urmărind ținte foarte ambițioase. Startupul american Foundation, de exemplu, plănuiește să construiască 50.000 de roboți umanoizi până la sfârșitul anului 2027.

China țintește însă deja o combinație între modele de masă, accesibile, și aplicații de vârf, extinzând rapid utilizarea roboților umanoizi în sectoarele industrial, de consum și de reabilitare, potrivit unui raport TrendForce din decembrie.

În privința sistemelor de inteligență artificială și a software-ului integrat, poziția reală a firmelor chineze de roboți umanoizi rămâne neclară. Industria mizează în principal pe modele de tip „vision-language-action” și pe așa-numitele „world models”, dar ambele tehnologii sunt încă la început. În prezent, Nvidia conduce acest segment cu un pachet software complet pentru roboți umanoizi, a menționat Xu, astfel că majoritatea startupurilor chineze folosesc cipurile Orin de la Nvidia. Totuși, producătorii locali de semiconductori dezvoltă alternative proprii.

În continuare, producătorii de roboți umanoizi se confruntă cu probleme fundamentale. Provocarea centrală este să facă modelele de bază ale roboților capabile să prezică „următoarea stare fizică” cu care se va confrunta robotul în medii imprevizibile, analog cu modul în care modelele lingvistice mari prezic următorul cuvânt. Însă, spre deosebire de LLM-uri, companiile din robotica umanoidă nu pot pur și simplu să colecteze masiv date de pe internet, a explicat Xu. De aceea, multe se bazează pe medii de simulare care generează date sintetice, deși colectarea de date din lumea reală rămâne esențială.

„Din cauza lipsei de date, roboții umanoizi sunt încă departe de autonomie. Hardware-ul este momentan înaintea software-ului – corpul robotului poate gestiona mult mai multă dexteritate decât în urmă cu câțiva ani (chiar dacă există probleme de fiabilitate, cum am văzut la roboții care s-au defectat în timpul maratoanelor dedicate humanoizilor), însă creierul este încă la început”, a concluzionat analista.

Siguranța reprezintă, de asemenea, un obstacol major. Un singur accident de mare vizibilitate ar putea declanșa un puternic val de reacții negative din partea publicului, iar China e probabil atentă la modul în care poate implementa rapid această tehnologie fără să forțeze prea mult ritmul. Pe măsură ce industria se maturizează, sunt așteptate și mai multe reglementări.

Având în vedere lipsa de date, Zhao consideră că cererea pentru roboți umanoizi va crește mai întâi în medii de lucru relativ bine controlate.

„Impulsul inițial este probabil să apară în producția industrială, în logistica de depozit și în retail, unde sarcinile sunt repetitive, programul este lung, iar procesele sunt clare – toate acestea creează o cerere reală și condiții ideale pentru ca roboții umanoizi să ofere valoare la scară mare”, a spus el.

Dezvoltarea roboților umanoizi nu este însă o cursă limitată la două țări. Ecosistemul de robotică al Japoniei – de la startupuri la mari producători de semiconductori – vizează producția de masă de roboți umanoizi până în 2027. Japonia a fost mult timp un pionier prin proiecte precum Asimo al Honda, Murata Boy al Murata Manufacturing și Pepper al SoftBank Robotics, bazându-se pe precizie și pe sisteme avansate de control. O zonă distinctivă pentru această țară este utilizarea tot mai mare a roboților umanoizi în îngrijirea persoanelor vârstnice.

James Riney, CEO Coral Capital, care investește în companii tech din Japonia, consideră că Tokyo va continua să prospere în industria roboților umanoizi. „Există trei factori care probabil vor stimula adoptarea roboticii în Japonia. Primul este deficitul de forță de muncă și dorința de a depinde mai puțin de imigrația în masă. Al doilea este percepția culturală larg răspândită a roboților ca prieteni – mai degrabă Doraemon decât Terminator. Al treilea este că Japonia este deja dominantă în multe părți ale lanțului de aprovizionare pentru robotică.”

Divizia Boston Dynamics a Hyundai Motor a prezentat un nou robot umanoid Atlas pentru utilizare în fabrici până în 2028, cu planuri de a produce anual până la 30.000 de unități în SUA, ca parte a strategiei sale de robotică bazată pe inteligență artificială.

În China însă, politica guvernamentală, strategia industrială, deficitul de forță de muncă și capitalul privat converg pentru a impulsiona puternic dezvoltarea roboților umanoizi.

„Avansul Chinei este cel mai bine înțeles ca un avantaj de viteză la scară”, a spus Zhao. „Ecosistemul de aici comprimă întregul ciclu – cercetare și dezvoltare, lanț de aprovizionare, producție, integrare și implementare la client – într-o buclă foarte strânsă. Asta înseamnă că firmele care dezvoltă roboți umanoizi pot trece de la prototip la implementare în lumea reală mult mai rapid, pot învăța din operațiunile efective și pot itera într-un ritm dificil de egalat în alte regiuni.”