Declarații din interiorul unei mari loji masonice de la Chișinău: „Masoneria din R. Moldova este PROFANATĂ”

DEZVĂLUIRI // „Mulţi cred că, dacă au fost o dată pe acolo, sunt masoni. Nu suntem mulţi, chiar suntem puţini”

Designerul Iurie Ambros este în masoneria din R. Moldova de la fondarea acesteia, în 1997. El este autorul emblemelor celor două mari loji ale masonilor din R. Moldova și „mare secretar” al uneia dintre ele. Dacă acum trei ani, atunci când i-am luat precedentul interviu era plin de speranță, astăzi constată: „Cum e țara, așa sunt și masonii”. De la ce pornește pesimismul lui Iurie Ambros, aflați din interviul de mai jos.

Dle Ambros, ce s-a întâmplat în ultimii ani în masoneria din R. Moldova?

Masoneria este reflectarea politicii noastre, nu politica aceea (ridică o mână și o înclină în direcția sediilor Guvernului și Parlamentului – n.r.), dar pe cea care o înţelegem noi, oamenii simpli. Adică, nu a celor care vor să se aşeze pe scaunul lui Streleţ ş.a.m.d. E o reflectare a vieţii. În SUA, Germania sau Anglia, masoneria numai a ajutat la dezvoltarea acestor ţări, nu a făcut nimic rău.

Foarte mulţi, inclusiv dintre prietenii mei, nu înţeleg ce e, de fapt, masoneria. În ultimii ani, mulţi au plecat, mulţi au mai venit. A decedat Victor Terticnîi, un prieten de-al meu, giuvaiergiu…

Dacă ar fi să faceţi o evaluare, din 1997, atunci când a fost creată prima lojă a masonilor din R. Moldova şi până în prezent, masoneria autohtonă a progresat sau a regresat în acești ani?

E greu de spus. La începuturi, oamenii nu ştiau ce e asta şi credeau că, dacă vin aici, o să întâlnească persoane care să-i ajute cu ceva, să aibă ceva în plus. E şi prestigios şi îşi doreau să meargă acolo unde nu intră fiecare.

Ce condiţii trebuie să întrunească o persoană ca să devină mason în R. Moldova?

Să fie om normal, să aibă 21 de ani împliniţi… Fiul unui mason are voie de la 18 ani. De asemenea, persoana trebuie să aibă cazier juridic curat…

Dar dacă un mason are probleme cu legea, ce faceţi cu el?

E ca în viaţă. Are el ceva, din cauza lui sau nu… Noi nu am avut asemenea cazuri.

Mai departe, e necesar să aibă banii săi, fiindcă trebuie să-şi cumpere îmbrăcămintea necesară – costum, cravată şi pantofi negri, cămaşă albă, şorţurile şi însemnele necesare specifice fiecărui grad, broderia, deplasările peste hotare. Şorţurile se coase la comandă, sunt unice şi costă. Am cusut în România, dar şi aici.

Se face o convorbire în care persoana are ochii legaţi. În acelaşi timp, doi fraţi primesc misiunea de a verifica dacă nu ascunde ceva din viaţa sa.

Apoi, noi decidem și în 40 de zile trebuie să oferim răspunsul. Dacă e pozitiv, este făcut ucenic (cel mai mic grad din masonerie – n.r.) şi trebuie să treacă cel puţin un an până se poate face calfă. Dar poate să stea toată viaţa şi ucenic.

Vedeţi dvs., în masonerie sunt oamenii care şi-au găsit un pic loc în viaţa asta, au experienţă, studii, bani.

Şi aceşti oameni de ce ar avea nevoie să se asocieze într-o organizaţie obscură?

Înţelegeţi, doar eu nu-mi pun patul cu soţia mea în Piaţă şi facem copii… Sunt chestii private. Avem interese comune, eu citesc aceleaşi lucruri pe care le citesc şi prietenii mei…

Dar dacă dosarul unui om de afaceri, care este mason, nimereşte pe mâinile unui judecător, şi el mason, cum se procedează?

Masoneria nu are aici nicio treabă.

Păi nu vă ajutaţi şi aici ca fraţii?

Ne ajutăm, dar dacă un mason bate câinele, trebuie să mă duc să fac şi eu acelaşi lucru? Eu am dreptul să nu stau la şedinţă, dacă acea persoană este în sală. Pot să mă ridic, să-mi cer scuze, să spun ce mă nemulţumeşte şi să plec. Dar, de regulă, asemenea oameni pleacă singuri, fiindcă sunt ignoraţi.

Dar cum vă apăraţi de cei interesaţi să culeagă foloase devenind masoni?

Nu sunt reguli. Ei vin, se uită şi pleacă.

Taxa de intrare a rămas aceeaşi, de 500 de euro, şi cotizaţii de câte 10 euro pe lună?

Nu. Ea se schimbă în funcţie de ani şi de persoană. Dacă vine, de exemplu, un om emerit, dar care câştigă puţin în ţara asta, de ce să cerem bani de la el? Cotizaţiile sunt adunate pentru plata chiriei localurilor unde au loc întâlnirile, unele deplasări peste hotare, cheltuieli organizatorice.

De-a lungul timpului, au apărut tot felul de liste cu nume ale unor politicieni şi oameni de afaceri în special care erau prezentaţi drept masoni. Ce preţ să punem pe ele? Sunt adevărate sau nu?

Ce preţ au acele liste? Şi eu pot să scriu orice vreau. Iată l-au întrebat pe Iurie Sedleţchi dacă Streleţ este mason sau nu şi el a spus „nu ştiu”. Eu tot nu ştiu, dar el a spus bine, fiindcă există regulament în care este scris că un mason spune că este mason numai atunci când el personal vrea să facă acest lucru. Eu pot să spun că nu sunt mason, chiar dacă sunt, dar asta nu e minţire, ci protejare.

Dar cine ştie cine a publicat aceste liste… Poate fi şi o persoană care a fost pe acolo, care a avut cheile de la safeu…

Dacă aţi pomenit de Valeriu Streleţ, ce reprezintă ochiul de pe locuinţa dânsului? E un simbol masonic?

Eu cunosc mai multe case în Chişinău ale unor oameni, care nu ştiu de unde au bani, dar au preferat să şi le marcheze cu câte un ochi. Chiar şi în suburbia Codru am văzut. Ochiul este şi pe dolar şi cred că la Streleţ acesta este motivul.

Dar şi în masonerie întâlnim acest ochi…

Este. Ca un simbol. Este ochiul lui Dumnezeu. Cele trei puncte ale triunghiului semnifică Tatăl, Fiul şi Sfântul Duh. Eu am văzut acest ochi şi pe multe biserici, inclusiv pe cea a Sf. Petru din Italia, în Israel. Nu peste tot sunt masonii.

Iată, de exemplu, zvastica, acesta este cel mai blând simbol care reprezintă soarele. Dar ce a făcut din el Hitler? Oamenii privesc cu rău la acest simbol al nazismului, însă el în India sau după Ural este aplicat şi până acum ca un simbol al soarelui. Alt simbol – steaua. Este cu colţurile în sus şi cu colţurile în jos, una-i Curatul, alta-i Necuratul, una-i roşie, alta-i albastră. Sunt simboluri foarte multe.

Care sunt preocupările de astăzi ale masoneriei din R. Moldova?

Face lucruri bune. Scheme foarte bune sau foarte rele nu facem. Masoneria este o ştiinţă a perfecţionării fiecăruia.

La un moment dat, masoneria din România, care a atras personalităţi notorii de-a lungul timpului, susţinea interesele Franţei. Primul mare maestru al masonilor din R. Moldova a fost Anatol Coman, bănuit de legături cu KGB. Pornind de la aceste situaţii, ce interese apără acum masonii din R. Moldova?

Ale Europei. Noi, Marea Lojă Națională a Moldovei, suntem membri ai Marii Loji Europene. Dar şi masoneria e de acolo, e invenţie europeană: Mozart, Newton, Darwin. În Rusia aceasta a ajuns prin 1800, odată cu Armata franceză. Apoi a fost interzisă, iar permisă şi tot aşa…

Se zice că jocurile politice au fost făcute mereu în culisele lojilor masonice. Este valabil acest lucru şi pentru R. Moldova?

Dacă eu mă întâlnesc cu un Gheorghe în lojă, ştiu că este un om normal şi eu aflu din ziar a doua zi că el doreşte să fie prim-ministru, dar vrea şi un Vasile, care nu este mason, eu pe cine o să-l susţin?

Pe Gheorghe. Dar dacă vă întâlniţi la lojă şi cu Gheorghe, şi cu Vasile?

Atunci ne uităm care e mai mason (râde – n.r.). Sau mai prieten. În America, Bush se ştie cu fraţii săi masoni din universitate şi pe tot parcursul vieţii se susţin reciproc, fiindcă au crescut împreună. Acesta este scopul, să fim întotdeauna aproape.

Cât de influenţi sunt masonii în procesele social-economice sau politice care au loc în R. Moldova?

Nici nu au fost influenţi vreodată. Dacă au fost la conducere unii, asta nu înseamnă că masoneria a influenţat.

Cărţile spun că unul dintre principiile masoneriei este că politica este lăsată „la poarta lojei”, iar adversarii politici se tratează cu respect în orice situaţie. Dacă e să aplicăm acest principiu pentru politica moldovenească, tragem două concluzii: fie avem puţini masoni în politică, fie masonii moldoveni nu respectă acest principiu. Care e mai aproape de adevăr?

Am început această discuţie de la faptul că la noi masoneria este profanată. Nu se pătrund de idee. Mulţi cred că, dacă au fost o dată pe acolo, sunt masoni.

Nu suntem mulţi, chiar suntem puţini. Dacă în România există 2 000 de oameni la o populaţie de 22 de milioane, păi calculaţi la noi… Din ei, jumătate sunt bătrâni, altă jumătate din cea rămasă sunt copii şi femei, fiindcă în România sunt şi loji mixte. Câţi mai rămân?

În R. Moldova nu există nici loji mixte, nici de femei…

Nu sunt. Dar am fost în România, am văzut o lojă mixtă şi m-a pufnit râsul.

De ce? Nu credeţi că femeile sunt demne de masonerie?

Ne-am deprins să vedem bărbaţi îmbrăcaţi în vestimentaţia respectivă, dar când am văzut femei în fuste şi cu şorţul acela… Mie îmi plac foarte mult femeile şi ştiu că sunt femei foarte deştepte. Dar iată, de exemplu, eu nu pot privi fotbalul în care joacă femei.

Încotro se îndreaptă lumea, dle Ambros, ce spun masonii?

Încotro o îndreaptă oamenii.

Vă mulțumim!

Ruptura masonilor

În R. Moldova există două mari loji – Marea Lojă a Moldovei, creată în 1997 și condusă acum de Iurie Sedleţchi, şi Marea Lojă Naţională a Moldovei, fondată în 2008 și condusă de Vladimir Mocreac. A doua s-a creat după ce aproximativ 30 de persoane s-au rupt de prima.

Marile loji au în subordine mai multe loji, create din cel puțin șapte membri.

Structura unei loje masonice se aseamănă cu ierarhia militară. Sunt trei grade până a ajunge în gradul similar celui de ofiţer din armată (ucenic, calfă și maestru), după care mai sunt 30 de grade poziţionate mai sus.