DECLARAȚIE // Guvernele trebuie să își asume lupta împotriva dezinformării și falsurilor despre coronavirus

Creșterea numărului de falsuri și răspândirea dezinformării amenință răspunsurile naționale la pandemie, punând în pericol și mai mare viețile oamenilor și mijloacele de subzistență, iar guvernele trebuie să intensifice lupta împotriva valurilor din ce în ce mai mari de informații false, instigatoare la ură și înșelătoare, care amenință cu înrăutățirea impactului deja grav al virusului, avertizează Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD).

Fiind alături de oameni pentru a construi o relație de încredere, guvernele naționale pot atenua amenințările grave ale dezinformării și, respectiv, pot preveni mai multe pierderi de vieți și mijloace de subzistență. PNUD lucrează îndeaproape cu instituțiile naționale, media și organizațiile societății civile pentru a contribui la lupta împotriva răspândirii falsurilor și a dezinformării, inclusiv prin susținerea inițiativelor de utilizare a rețelelor de socializare și media online pentru a răspândi informații verificate despre COVID-19.

Recomandările referitoare la prevenirea COVID-19 se schimbă rapid pe măsură ce evoluează cercetările medicale în domeniu. La rândul său, această evoluție rapidă și impactul noii informații asupra vieții și a mijloacelor de trai a provocat o sete de informații din partea publicului. Rețelele de socializare, sursele neformale de informare și pseudo-jurnalismul au acaparat golurile informaționale, semănând de cele mai multe ori frică, stigmatizare, discriminare și confuzie.

„Valul informațional despre remedii false, stigmatizarea, teoriile conspirative și falsurile care au inundat mass-media în general și, în special, platformele online, au creat un mediu informațional haotic - unul care nu numai că subminează eficiența măsurilor de sănătate publică, ci și care conduce spre violență și discriminare în viața reală, confuzie, frică și, foarte probabil, prejudicii sociale pe termen lung”, a declarat administratorul PNUD, Achim Steiner.

„Învățând lecțiile de la HIV și Ebola, trebuie să ne unim forțele pentru a învinge dezinformarea și stigmatizarea, ancorând și promovând în răspunsurile noastre date științifice, dovezi, drepturi ale omului și solidaritate. Deși mulți actori poartă responsabilitatea pentru contracararea dezinformării, nu se vor realiza progrese reale fără liderismul guvernului”, a adăugat Steiner.

Provocarea de astăzi este că instrumentele și tacticile de fabricare a falsurilor și de promovare a dezinformării sunt literalmente la îndemâna oricui dorește să coopteze COVID-19 pentru propria agendă, inclusiv cea a agențiilor guvernamentale. De exemplu, cercetătorii de la Fundația Bruno Kessler au analizat 112 milioane de postări pe rețelele de socializare, legate de pandemie, și au descoperit că 40 la sută provin din surse nesigure și că aproape 42 la sută din cele peste 178 de milioane de tweet-uri legate de COVID-19 au fost făcute de boți. În același timp, Institutul Reuters a constatat că aproximativ o treime din utilizatorii de social media au raportat că au văzut informații false sau înșelătoare despre coronavirus, în timp ce cercetările realizate de Pew sugerează că persoanele care se informează preponderent prin intermediul social media au mai multe șanse să fie expuse la conținut fals.

În regiunea Europa și Asia Centrală, PNUD a contribuit la avansarea eforturilor la nivel național în vederea combaterii dezinformării și a falsurilor despre coronavirus și la informarea corectă a persoanelor, pentru a atenua riscul virusului.

În Azerbaidjan, PNUD și Guvernul au lansat un bot WhatsApp pentru a răspunde la întrebările publicului despre coronavirus și pentru a oferi informații prompte, fiabile și oficiale, 24 de ore pe zi. Botul poate acoperi până la un milion de utilizatori în același timp și răspunde la orice solicitare în mai puțin de o secundă. Toate informațiile sunt preluate direct de pe canalele oficiale ale Guvernului și verificate de două ori de TABIB (Administrația Națională a Diviziunilor Medicale Regionale). PNUD Georgia a depus eforturi pentru a disemina informații veridice despre COVID-19 în rândul minorităților etnice (publicarea și distribuirea pliantelor nu numai în Georgia, dar și în Armenia și Azerbaidjan), comunităților rurale (pliante și afișe). În regiunea Abhaziei, mesaje de prevenire elaborate de Organizația Mondială a Sănătății au fost difuzate de mai multe ori pe zi la Abkhaz TV.

În cadrul unui program pentru drepturile omului al ONU-Suedia, PNUD Moldova a desfășurat o campanie informativă privind COVID-19 și impactul pandemiei asupra drepturilor omului, inclusiv cele economice și sociale. Materialele au fost distribuite grupurilor vulnerabile, inclusiv în regiunea transnistreană.

În Ucraina, PNUD și-a mobilizat coordonatorii regionali pentru Agenda 2030 pentru acțiuni de sensibilizare privind reducerea riscurilor COVID-19a autorităților locale, universităților și asociațiilor de proprietari de locuințe din 24 de regiuni ale țării. Rețeaua de coordonatori a fost implicată și în amplificarea campaniei de comunicare la acest subiect. Mesajele de prevenire au fost, de asemenea, orientate către persoanele cu dizabilități, acestea fiind informate cum pot reduce riscurile contaminării. În Albania, persoanele cu deficiențe de auz pot accesa non-stop o linie fierbinte creată și menținută de PNUD prin intermediul WhatsApp, în timp ce PNUD Uzbekistan a sprijinit campania de informare a Guvernului, prin traducerea broșurilor și pliantelor în limbajul Braille și prin implicarea unui traducător în limbajul mimico-gestual în programele informative dedicate COVID-19.

„Cele mai bune arme pe care orice guvern le poate folosi acum sunt transparența, diplomația și colaborarea. Guvernele pot conduce prin exemplul propriu, demonstrând cum pot fi utilizate tehnologiile și integritatea. Acestea pot negocia cu companii mari de tehnologie, pot promova campanii naționale de alfabetizare digitală, pot sponsoriza eforturile de verificare a faptelor și permite jurnaliștilor să își facă treaba. Această investiție se va răscumpăra de nenumărate ori sub forma unor societăți incluzive și informate și a unor cetățeni implicați", a declarat Malin Herwig, directoarea interimară a Centrului de Guvernare al PNUD din Oslo.

„Guvernele care ascund informații, suprimă opinii sau seamănă disensiuni în societate în jurul COVID-19 au de câștigat foarte puțin. În viitorul imediat, această atitudine va genera suprasolicitarea sistemelor de sănătate și a măsurilor de securitate, va stârni supărarea cetățenilor și va adânci divizările și inegalitățile sociale. Pe termen lung, va continua să erodeze valorile și principiile democratice, drepturile omului și coeziunea socială”, a adăugat Herwig.

Luna trecută, ONU a lansat campania „Verified”, o inițiativă pentru combaterea flagelului tot mai mare de dezinformare COVID-19 prin creșterea volumului și a informațiilor corecte și de încredere. „Verified” oferă informații în jurul a trei teme: știință – pentru a salva vieți; solidaritate – pentru promovarea cooperării locale și globale; și soluții – care pledează pentru sprijinul populației afectate. De asemenea, campania va promova informații despre recuperarea după criza generată de COVID. Aceasta va aborda criza climatică, principalele cauze ale sărăciei, inegalității și foamei. În parteneriat cu PNUD, alte agenții ONU, echipe de țară ale ONU, influenceri, societatea civilă, companii private și mass-media, inițiativa va contribui la distribuirea de conținut veridic și va implica platforme de social media pentru a dezrădăcina ura și afirmațiile nocive despre COVID-19.