Stiri
Revista 22
DECLARAȚIE // „Cea mai mare amenințare la adresa securității României este apariția Rusiei la nordul Deltei Dunării, în regiunea Odesa”
Reportaj
08.02.2017
09:24
2300
2300
Revista 22
Venirea lui Trump la Casa Albă și abandonarea liniei dure în relația cu Moscova a redeschis discuția despre Rusia, văzută ca o amenințare la adresa securității României.
Alegerea lui Donald Trump a surprins întreaga lume. Mai ales în țările de pe flancul estic al NATO, de la Baltica la Marea Neagră, care se simt amenințate de Rusia, alegerea lui Trump este privită cu îngrijorare. Nu doar stilistica surprinzătoare a liderului de la Casa Albă derutează opinia publică din aceste țări, cât declarațiile prietenoase despre Rusia și președintele ei, Vladimir Putin. Țările Baltice, aflate în prima linie, dar și Polonia sau România privesc Statele Unite drept garant al securității. Acum, însă, cu un președinte care critică serviciile secrete ale țării sale și-l laudă pe liderul de la Kremlin, care vede în NATO o organizație depășită și ineficientă sau consideră SUA la fel de imorale precum Rusia, cum a făcut-o într-un interviu recent la Fox News, oamenii politici și militarii din Europa Centrală se întreabă dacă se mai pot baza pe Statele Unite, iar apartenența la Alianța Nord-Atlantică și chiar Parteneriatul Strategic le mai garantează securitatea. Președintele Trump generează nu doar confuzie, ci subminează ordinea wilsoniană, care a asigurat pacea, securitatea și prosperitatea mai bine de o jumătate de secol.
Dintre țările flancului estic, România este cea mai aproape geografic de Peninsula Crimeea, anexată de Putin, și estul Ucrainei, destabilizat de Rusia. Nu întâmplător, pentru majoritatea experților, cea mai mare amenințare la adresa securității este apariția Rusiei la nordul Deltei Dunării, în regiunea Odessa, ca vecin la granița de est a NATO și UE. Cum singură România nu poate face față acestei amenințări, în condițiile semnalelor privind o posibilă dezangajare a SUA în regiune, elita politică de la București are în față puține opțiuni. Cea mai importantă: identificarea unui nou aliat, care să garanteze securitatea, integritatea și independența României, în condițiile reorientării priorităților de politică externă și apărare americane. Iar pentru a câștiga timp și reduce riscurile, Bucureștiul va încerca să încălzească relațiile cu Budapesta și Moscova. Nimic nou, în istorie s-au mai înregistrat astfel de momente. Nici măcar „axa Budapesta - Moscova” nu e nouă.
Însă, nu este deloc evident că România are alternativă la NATO și Parteneriatul Strategic cu SUA. Ce poate face atunci, altceva decât să mizeze pe norocul ei proverbial?!
Chiar dacă ar consuma resurse intelectuale și umane, diplomația românească tot n-ar reuși mare lucru în relația cu Rusia în 2017. În primul rând, din cauza unui pasiv negativ al ultimelor două decenii și jumătate. La care se adaugă o dificilă moștenire istorică: disputa teritorială, o mare parte din Republica Moldova, dar și părți din Ucraina, la care au trecut teritoriul Basarabiei și al nordului Bucovinei după anexarea din 1940; tezaurul României depus la Moscova în 1916-1917 și nerecuperat integral; satisfacție morală prin condamnarea Pactului Molotov-Ribbentrop (1939). Disputa teritorială n-a fost asumată oficial de București, iar Ucraina și Republica Moldova au fost recunoscute de România în granițele de la 1991, momentul destrămării URSS, confirmându-se astfel frontierele trasate de Stalin. Doar câteva organizații, mici, dar foarte vocale, mai contestă astăzi frontierele estice ale României, propunând o agendă revizionistă. Al doilea dosar: tezaurul României a fost menționat într-o scrisoare comună încheiată de miniștrii de Externe, odată cu semnarea tratatului politic de bază la 4 iulie 2003. Problema a fost expediată istoricilor și arhiviștilor, pentru care s-a format o comisie unde se discută probleme controversate din istoria relațiilor bilaterale. Comisia s-a întrunit de trei ori, ultima dată la Sinaia, în martie 2016. Pactul dintre Hitler și Stalin a fost menționat tot în scrisoarea miniștrilor de Externe, în oglindă cu campania antisovietică a mareșalului Ion Antonescu. În mod straniu, textul scrisorii nu stabilește o relație cauzală între cele două evenimente.
Să ratezi trei ținte din trei este o performanță greu de explicat. Și alte țări foste socialiste au avut dosare sensibile moștenite din istoria comună, însă le-au gestionat într-o altă manieră.
Citiți continuarea articolului semnat de Armand Goșu AICI.
Alegerea lui Donald Trump a surprins întreaga lume. Mai ales în țările de pe flancul estic al NATO, de la Baltica la Marea Neagră, care se simt amenințate de Rusia, alegerea lui Trump este privită cu îngrijorare. Nu doar stilistica surprinzătoare a liderului de la Casa Albă derutează opinia publică din aceste țări, cât declarațiile prietenoase despre Rusia și președintele ei, Vladimir Putin. Țările Baltice, aflate în prima linie, dar și Polonia sau România privesc Statele Unite drept garant al securității. Acum, însă, cu un președinte care critică serviciile secrete ale țării sale și-l laudă pe liderul de la Kremlin, care vede în NATO o organizație depășită și ineficientă sau consideră SUA la fel de imorale precum Rusia, cum a făcut-o într-un interviu recent la Fox News, oamenii politici și militarii din Europa Centrală se întreabă dacă se mai pot baza pe Statele Unite, iar apartenența la Alianța Nord-Atlantică și chiar Parteneriatul Strategic le mai garantează securitatea. Președintele Trump generează nu doar confuzie, ci subminează ordinea wilsoniană, care a asigurat pacea, securitatea și prosperitatea mai bine de o jumătate de secol.
Dintre țările flancului estic, România este cea mai aproape geografic de Peninsula Crimeea, anexată de Putin, și estul Ucrainei, destabilizat de Rusia. Nu întâmplător, pentru majoritatea experților, cea mai mare amenințare la adresa securității este apariția Rusiei la nordul Deltei Dunării, în regiunea Odessa, ca vecin la granița de est a NATO și UE. Cum singură România nu poate face față acestei amenințări, în condițiile semnalelor privind o posibilă dezangajare a SUA în regiune, elita politică de la București are în față puține opțiuni. Cea mai importantă: identificarea unui nou aliat, care să garanteze securitatea, integritatea și independența României, în condițiile reorientării priorităților de politică externă și apărare americane. Iar pentru a câștiga timp și reduce riscurile, Bucureștiul va încerca să încălzească relațiile cu Budapesta și Moscova. Nimic nou, în istorie s-au mai înregistrat astfel de momente. Nici măcar „axa Budapesta - Moscova” nu e nouă.
Însă, nu este deloc evident că România are alternativă la NATO și Parteneriatul Strategic cu SUA. Ce poate face atunci, altceva decât să mizeze pe norocul ei proverbial?!
Chiar dacă ar consuma resurse intelectuale și umane, diplomația românească tot n-ar reuși mare lucru în relația cu Rusia în 2017. În primul rând, din cauza unui pasiv negativ al ultimelor două decenii și jumătate. La care se adaugă o dificilă moștenire istorică: disputa teritorială, o mare parte din Republica Moldova, dar și părți din Ucraina, la care au trecut teritoriul Basarabiei și al nordului Bucovinei după anexarea din 1940; tezaurul României depus la Moscova în 1916-1917 și nerecuperat integral; satisfacție morală prin condamnarea Pactului Molotov-Ribbentrop (1939). Disputa teritorială n-a fost asumată oficial de București, iar Ucraina și Republica Moldova au fost recunoscute de România în granițele de la 1991, momentul destrămării URSS, confirmându-se astfel frontierele trasate de Stalin. Doar câteva organizații, mici, dar foarte vocale, mai contestă astăzi frontierele estice ale României, propunând o agendă revizionistă. Al doilea dosar: tezaurul României a fost menționat într-o scrisoare comună încheiată de miniștrii de Externe, odată cu semnarea tratatului politic de bază la 4 iulie 2003. Problema a fost expediată istoricilor și arhiviștilor, pentru care s-a format o comisie unde se discută probleme controversate din istoria relațiilor bilaterale. Comisia s-a întrunit de trei ori, ultima dată la Sinaia, în martie 2016. Pactul dintre Hitler și Stalin a fost menționat tot în scrisoarea miniștrilor de Externe, în oglindă cu campania antisovietică a mareșalului Ion Antonescu. În mod straniu, textul scrisorii nu stabilește o relație cauzală între cele două evenimente.
Să ratezi trei ținte din trei este o performanță greu de explicat. Și alte țări foste socialiste au avut dosare sensibile moștenite din istoria comună, însă le-au gestionat într-o altă manieră.
Citiți continuarea articolului semnat de Armand Goșu AICI.
Stiri relevante
25.07.2020
18:13
16279
Oligarhii vechi și noi: Cum a scăpat Vladimir Putin de cei mai influenți bancheri din Rusia și cine sunt magnații care controlează astăzi mass-media
14.07.2020
15:00
14804
Povestea TRAGICĂ a celor mai cunoscuți cvintupleți din lume: Cele cinci fetițe, separate de familie și expuse ca la grădina zoologică
15.06.2020
19:00
15047
Moartea misterioasă a geniului Eminescu sau cine a vrut să îl facă nebun?
06.05.2020
18:25
13021
FOTO // Drumul LUNG al unui test pentru COVID-19, rezultatele căruia sunt gata în cel puțin opt ore: Cum decurge o zi de muncă a angajaților de la laboratorul virusologic al Agenției Naționale pentru Sănătate Publică
27.03.2020
16:00
3862
Omul care locuieşte în cel mai sigur loc de pe planetă. „Insula aceasta mă protejează total de epidemie”
04.02.2020
19:59
5025
TOP 10 cele mai NECRUȚĂTOARE EPIDEMII care au devastat omenirea
16.01.2020
07:30
3236
EMOȚIONANT // Jurnalul unui cuplu al cărui copil suferea de o boală incurabilă
16.12.2019
17:19
3884
Documentar Digi24: 16 decembrie 1989. Povestea din spatele primului strigăt „Jos Ceauşescu!”
14.09.2019
11:30
5146
Atenționarea psihologilor despre o TRAGEDIE tăcută care afectează majoritatea copiilor: Ce trebuie să facă părinții
13.09.2019
14:16
4753
Magazinele „Basarabia” la București: Câți bani câștigă proprietarii, originari din R. Moldova, din această afacere
25.07.2020
18:13
14.07.2020
15:00
15.06.2020
19:00
06.05.2020
18:25
27.03.2020
16:00
04.02.2020
19:59
16.01.2020
07:30
16.12.2019
17:19
14.09.2019
11:30
13.09.2019
14:16
Top stiri
10.11.2026
13:14
79
Trei mistreți împușcați ilegal, depistați într-un automobil la Sîngerei
10.11.2026
12:31
348
Demagogie în interesul Kremlinului? Dodon atacă aderarea la UE și acuză guvernarea de „aliniere totală” la sancțiuni, ignorând că Europa achită facturile moldovenilor lăsați în frig de „Gazprom”
10.11.2026
11:59
366
Horoscopul zilei 10.11.2026
10.11.2026
11:11
576
FOTO // Generația Aldea-Teodorovici merge mai departe. Doinița îi seamănă bucățică ruptă lui Cristofor
10.11.2026
10:41
374
Testări la biologie, chimie și fizică pentru elevi din 682 de instituții
10.11.2026
10:27
337
Republica Moldova și Comunitatea Transporturilor discută prioritățile pentru modernizarea transporturilor
10.11.2026
10:12
365
10 noiembrie: Ziua Internațională a Științei și sprijinul acordat cercetătorilor din Moldova
10.11.2026
09:55
406
Cum a folosit un bărbat inteligența artificială pentru a-și păstra vie amintirea bunicului
10.11.2026
09:37
540
FOTO // Portretul nevăzut al Ursulei von der Leyen: Cum a ajuns o mamă a șapte copii să ghideze Europa și să susțină parcursul european al R. Moldova
10.11.2026
09:10
397
Acțiunile Nvidia scad după ancheta privind relația lui Jensen Huang cu o presupusă spioană chineză
10.11.2026
09:03
435
Australia ia în calcul sancțiuni penale pentru companiile AI după atacul asupra OpenAI
10.11.2026
07:02
648
Discuțiile dintre Rusia și Ucraina, mediate de SUA, încep marți la Abu Dhabi; Europa trimite reprezentanți
10.11.2026
04:24
541
Qantas va externaliza 850 de posturi locale, majoritatea urmând să fie mutate în India
10.11.2026
04:14
620
Explozia de la uzina siderurgică din Turcia: bilanțul a ajuns la 17 morți
10.11.2026
03:42
854
Trump spune că SUA văd o „înclinaţie foarte puternică” spre încheierea războiului din Ucraina
10.11.2026
03:25
757
Zelenski: Succesele militare întăresc poziția Kievului în negocieri
10.11.2026
02:08
825
Trump: FBI investighează relația șefului Nvidia cu o presupusă spioană chineză
10.11.2026
00:38
1249
Aventura lui Jensen Huang are ecouri dincolo de Nvidia, pe fondul tensiunilor dintre SUA și China
09.11.2026
22:54
772
Vreme schimbătoare în Republica Moldova: prognoza pentru 10–16 noiembrie
09.11.2026
21:48
646
Vasile Tofan și Marta Kos, la aniversarea a 15 ani de activitate a EBA
09.11.2026
21:29
830
Franța acuză Iranul de atacuri cibernetice în masă asupra congelatoarelor din magazine și a băncilor de sânge
09.11.2026
19:49
755
Republica Moldova își pregătește economia pentru Piața Unică a UE: progrese și reforme prioritare
09.11.2026
19:09
683
Lilia Dabija: Reforma APL trebuie să aducă servicii publice de calitate în fiecare localitate
09.11.2026
19:09
692
Moldova și prioritățile europene, discutate de premierul Vasile Tofan și Marta Kos
09.11.2026
18:44
646
Turul IV al concursului pentru tinerii profesori: 303 de posturi didactice vacante
09.11.2026
18:27
654
România, pe locul 35 în clasamentul global al urmăririi influencerilor
10.11.2026
13:14
10.11.2026
12:31
10.11.2026
11:59
10.11.2026
11:11
10.11.2026
10:41
10.11.2026
10:27
10.11.2026
10:12
10.11.2026
09:55
10.11.2026
09:37
10.11.2026
09:10
10.11.2026
09:03
10.11.2026
07:02
10.11.2026
04:24
10.11.2026
04:14
10.11.2026
03:42
10.11.2026
03:25
10.11.2026
02:08
10.11.2026
00:38
09.11.2026
22:54
09.11.2026
21:48
09.11.2026
21:29
09.11.2026
19:49
09.11.2026
19:09
09.11.2026
19:09
09.11.2026
18:44
09.11.2026
18:27
Actualitate
Parteneri
Stiri
Premierul Tofan anticipează un adevărat ASEDIU asupra țării noastre: „R. Moldova vrea să încheie negocierile de aderare la UE în 2028, dar PRESIUNILE vor crește pe măsură ce ne apropiem de obiectiv”
Ex-premier al R. Moldova, apel ULTIMATIV către Tiraspol și locuitorii din stânga Nistrului: „A venit timpul să vă hotărâți - cu Rusia pe vecie sau cu Moldova în Europa? Chișinăul nu va accepta un „pachet de blocaj” în drumul spre UE”
Mincinosul Krasnoselski, decorat de Putin la Moscova, nu s-ar mai întoarce la Tiraspol. Vasile Tofan: „Și-a făcut planuri să rămână în Rusia. Noi îi spunem să revină, dacă ține la ce a făcut în așa-zisa republică”
Revenit de la Moscova, Igor Dodon îi cere Maiei Sandu grațierea Evgheniei Guțul, omul de încredere al lui Ilan Șor
Avocat trimis în judecată: ar fi primit 5 800 de euro și 22 000 de lei pentru influențarea a două dosare
Punct de vedere NAȚIONAL
Curs valutar
Sondaj
Prietenii noștri

















