„Africa trebuie să fie la masă, nu în meniu”: ONU cere reformarea Consiliului de Securitate și o reprezentare mai puternică a continentului

Președintele Adunării Generale a ONU, Khalilur Rahman, a solicitat marți reformarea Consiliului de Securitate și o reprezentare mai puternică a Africii în structurile de decizie ale organizației.

Afirmațiile au fost făcute în discursul rostit la începutul dezbaterii generale a celei de-a 81-a sesiuni a Adunării Generale a ONU, desfășurată la New York.

Dezbaterea generală reunește în această săptămână lideri și reprezentanți ai statelor membre. Aceștia își prezintă pozițiile cu privire la principalele crize și probleme internaționale. În prima zi a reuniunii au fost programate intervențiile mai multor lideri, printre care președintele SUA Donald Trump, președintele brazilian Luiz Inacio Lula da Silva, președintele turc Recep Tayyip Erdogan și premierul britanic Andy Burnham. Totodată, președintele Donald Trump a anunțat, marti, la Adunarea Generală a ONU, semnarea acordului pentru Groenlanda.

În deschiderea reuniunii, Rahman a insistat asupra necesității ca ONU să devină mai reprezentativă. El a solicitat, în special, o prezență mai consistentă a Africii în structurile de decizie ale organizației.

"Africa trebuie să fie la masă, nu în meniu", a declarat diplomatul și economistul din Bangladesh, cerând ca Africa să nu mai fie obligată să aștepte pentru a obține un loc permanent în Consiliul de Securitate.

"Africa nu poate fi rugată să aştepte la nesfârşit pentru locul care i se cuvine în Consiliul de Securitate", a declarat Rahman, menționând că eliminarea actualei subreprezentări a continentului este o chestiune de "echitate, justiţie şi, în cele din urmă, credibilitate" pentru ONU.

Africa nu are în prezent niciun reprezentant printre cei cinci membri permanenți ai Consiliului de Securitate. În schimb, trei state africane — Republica Democratică Congo, Liberia și Somalia — ocupă în prezent locuri nepermanente în cadrul organismului format din 15 membri.

Uniunea Africană solicită, în cadrul reformării Consiliului de Securitate, cel puțin două locuri permanente și cinci locuri nepermanente pentru continent. Potrivit poziției exprimate de organizație, o astfel de schimbare ar reflecta mai bine rolul și interesele Africii în sistemul internațional.

Rahman a menționat că ONU rămâne "de neînlocuit", dar a avertizat că supraviețuirea organizației nu poate fi singura măsură a succesului său. El a indicat războaiele și crizele din Gaza, Sudan, Ucraina, Myanmar și Orientul Mijlociu drept exemple ale limitelor actualului sistem internațional.

Referindu-se la situația din Gaza, președintele Adunării Generale a vorbit despre amploarea pierderilor umane și despre accesul insuficient al populației la ajutor umanitar. El a subliniat că principiile multilateralismului, dreptului internațional, protecției civililor și accesului umanitar nu pot fi aplicate "selectiv". În acest context, Rahman a cerut Consiliului de Securitate "să facă un pas înainte" și să acționeze atunci când este necesar.

Președintele Adunării Generale a pledat și pentru reforme economice internaționale. El a solicitat majorarea ajutorului pentru dezvoltare, găsirea unor soluții pentru problema datoriei și reformarea arhitecturii financiare globale.

De asemenea, Rahman a cerut stabilirea unor reguli internaționale pentru inteligența artificială. El a avertizat asupra efectelor pe care dezvoltarea rapidă a tehnologiei le-ar putea avea asupra locurilor de muncă, inegalităților și securității.

"Trebuie să abordăm posibilele sale efecte negative, inclusiv pierderea locurilor de muncă şi extinderea decalajului digital. De asemenea, nu putem exclude posibilitatea ca aceasta să afecteze supravieţuirea umană", a declarat Rahman.

El a solicitat instituirea unor "bariere de siguranță" pentru protejarea interesului public, fără ca acestea să blocheze inovația. Totodată, Rahman a pledat pentru implicarea guvernelor, companiilor, oamenilor de știință, mediului academic și societății civile în elaborarea regulilor internaționale privind inteligența artificială.

"Nu în viitor, ci acum. În fiecare zi rămânem tot mai în urmă", a declarat Rahman, referindu-se la necesitatea ca ONU să implice mai activ actorii care dezvoltă și utilizează inteligența artificială.

Rahman a preluat în luna iunie mandatul de un an la conducerea Adunării Generale a ONU, succedându-i fostului ministru german de externe Annalena Baerbock.

Dezbaterea generală se desfășoară între 22 și 28 septembrie și reunește 71 de șefi de stat, 45 de șefi de guvern și 11 vicepreședinți, precum și 50 de miniștri și un prinț moștenitor. Președintele Nicușor Dan se află la New York, unde participă la Săptămâna la Nivel Înalt a celei de-a 81-a sesiuni a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite.