VIDEO // În fața Parlamentului, de Ziua Limbii Române: Partidul Unității Naționale cere schimbarea articolului 13 din Constituție

Conducerea Partidului Unității Naționale (PUN), în frunte cu Octavian Țîcu, a organizat un protest în fața Parlamentului de Ziua Limbii Române, solicitând, printre altele, modificarea articolului 13 din Constituția R. Moldova care numește „moldovenească” limba oficială a celui de-al doilea stat românesc.



Vedeți mai jos Declarația PUN cu ocazia Zilei Limbii Române:

La 31 august sărbătorim limba română pe ambele maluri ale Prutului, în ambele state românești și pe întreg mapamondul. La fel ca în anii 1917-1918, când Basarabia ieșea din sclavia secolului de dominație țaristă, emanciparea națională românească între Prut și Nistru la sfârșitul anilor 1980 – începutul anilor 1990 a fost de sorginte lingvistică, iar limba română a reprezentat stindardul luptei pentru libertate. Conștientizarea de către masele populare a adevărului precum că limba română este limba noastră maternă, nu era decât primul spre asumarea identității naționale românești. Din această perspectivă Limba Română a fost, este și va fi mereu coloana identitară națională a românilor din Republica Moldova, a românilor din Țară și de pretutindeni.

Acest fapt a fost confirmat prin deciziile istorice ale Marii Adunări Naționale din 27 august 1989, care a pus revenirea la grafia latină și la limba română în centrul revendicărilor celor peste jumătate de milion de participanți, alături de recunoașterea tricolorului ca drapel de stat, crearea noului imn şi a noii steme a Moldovei; condamnarea pactului Stalin-Hitler, etc. La 31 august 1989 Sovietul Suprem al RSSM consfințea juridic această realitate, adoptând „Legea cu privire la statutul limbii moldovenești” şi revenirea la grafia latină.

Foarte curând însă, forțele reacționare neocomuniste s-au regrupat și au scos în prim plan falsurile perioadei sovietice. Astfel sintagma „limba moldovenească în baza alfabetului latin” a fost transformată în piatră de temelie a noii ideologii moldoveniste, promovând prin acest fals existența unui popor moldovenesc/a unei limbi moldovenești, diferite de națiunea română/de limba română.

În anul 1994, în perioada guvernării agrariene, a fost adoptată Constituția Republicii Moldova, în textul căreia nomenclatura neocomunistă a strecurat articolul 13, unde denumirea limbii oficiale era falsificată, în pofida opiniilor științifice/academice naționale românești și internaționale. Drept urmare, sintagma ”limba moldovenească în baza grafiei latine”, formulată în articolul 13 din Constituție, a devenit vârful de lance al tuturor bătăliilor politice viitoare, fals care urmează a fi înlăturat cât mai curând. Rezistența intelectualității și a românilor din Basarabia a făcut posibil ca parafraza nefericită din articolul 13 al Constituției să nu modifice nici curricula școlară, nici manualele, nici scrierile științifice din sistemul cultural și educațional al Republicii Moldova. Pe parcursul a 30 de ani de independență generații de tineri au fost formați corect în școli, licee și universități în deplin consens cu adevărul științific, și anume: în Republica Moldova locuiesc 80 de procente de români, a căror limbă maternă este limba română.

Partidul Unității Naționale, care revendică moștenirea și tradiția mișcării de renaștere națională, prin membrii săi, în diverse circumstanțe legislative a continuat lupta politică pentru afirmarea în drepturi a limbii române. La 5 decembrie 2013 Curtea Constituțională a Republicii Moldova a examinat sesizarea din 26 martie 2013 și suplimentul din 15 octombrie 2013 prin care deputatul Ana Guțu, prim vicepreședinte PUN, a solicitat Înaltei Curți interpretarea art. 13 din Constituția Republicii Moldova în sensul constituționalizării Declarației de Independență a Republicii Moldova, prin ridicarea acesteia la rang de normă constituțională, decretând astfel primordialitatea denumirii corecte a limbii oficiale din Republica Moldova, așa cum figurează ea în Declarație - LIMBA ROMÂNĂ.

La 22 octombrie 2019 deputații Iurie Reniță și Octavian Țîcu, președintele PUN, au înaintat în Parlamentul R. Moldova un proiect de lege organică, prin care au solicitat înlocuirea sintagmei „limba moldovenească” cu sintagma limba română în codul jurisdicției constituționale; în Legea privind organizarea judecătorească; în Regulamentul Parlamentului; în Legea privind actele de stare civilă; în Legea cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public.

În vâltoarea asaltului guvernării hibride Dodon-Șor din decembrie 2020, când au fost adoptate mai multe legi cu caracter anti-național, președintele PUN, deputatul Octavian Țîcu, a depus la 18 decembrie 2020 o sesizare prin care solicita Curții Constituționale să declare neconstituțională legea privind statutul special pentru limba rusă. Curtea a admis sesizarea și a declarat neconstituțională Legea nr. 234 din 16 decembrie 2020 cu privire la funcționarea limbilor vorbite pe teritoriul Republicii Moldova. Mai mult decât atât, Înalta Curte a stabilit că potrivit articolului 13 alin. (1) din Constituție, în interpretarea Hotărârii Curții Constituționale nr. 36 din 5 decembrie 2013, limba de stat a Republicii Moldova este limba română, iar consacrarea constituțională a limbii române ca limbă de stat îi conferă acesteia caracterul de limbă oficială a statului.

Prin aceste victorii istorice ale Partidului Unității Naționale a fost constituționalizată nu doar Limba Română, ci și demnitatea noastră națională prin dezideratul Reunirii Republicii Moldova cu România. Totuși, bătălia pentru limba română continuă, deoarece limba română mai are nevoie să fie protejată, salvgardată, pentru a nu sucomba sub influența propagandei ruse, prezente în mod excesiv în spațiul comunicațional din Republica Moldova. Pentru a repune limba română în drepturile sale istorice pe teritoriul Republicii Moldova e nevoie de angajament, responsabilitate și acțiuni concrete din partea legiuitorilor și guvernanților. Fidel prevederilor sale programatice și doctrinare, care au în vedere idealul de Reunire România și protejarea identității românești în R. Moldova, PUN propune următoarele:

La mulți ani limba română, pe ambele maluri ale Prutului și în toată lumea!