De la Cetatea Sucevei până la Cetatea Sorocii. PRIMA rută turistică moldo-română, prezentată la Sibiu

Prima rută turistică moldo-română cu tentă cultural-istorică va conține 29 de obiective istorice și circa 80 de alte obiective de ordin viti-vinicol și cultural.

Ruta ce poartă denumirea „Voievodul Ștefan cel Mare și Sfânt”, anunțată încă în februarie curent, a fost prezentată la cea de-a 9-a ediție a Forumului Anual Consultativ al Rutelor Culturale Europene, ce a avut loc între 2 și 4 octombrie la Sibiu.

Circa 2 000 de kilometri

Potrivit Rodicăi Verbeniuc, director general al Agenției pentru Investiții din Republica Moldova, ruta își propune să valorifice potențialul cultural-istoric comun prin unificarea instrumentelor de promovare și a marketingului de destinație pentru transmiterea unui mesaj cultural-turistic coerent. „Această nouă inițiativă reprezintă un instrument modern prin care nu doar protejăm tezaurul istoric și spiritual care ne unește, dar și înscriem țările noastre pe harta turistică a lumii, a menționat ea.

Traseul va străbate circa 2 000 de kilometri și va include 20 de obiective istorice amplasate în România și 9 în Republica Moldova.

În traseu vor fi, de asemenea, incluse peste 80 de alte atracții turistice din ambele țări care completează traseul legat de istorie și oferă turiștilor o experiență diversificată.

Cetăți domnești, mănăstiri, vinării și sate de răzeși

În itinerar din România sunt recomandate obiective precum Cetatea Sucevei, Mănăstirea Putna, Biserica Sfânta Cruce din Pătrăuți, Palatul Culturii din Iași, Cetatea Neamț, Ansamblul monumental Podul Înalt-Vaslui, Ansamblul Curților Domnești de la Vaslui, etc.

Din Republica Moldova se presupune a fi incluse Mănăstirea Căpriana, Complexul arheologic Orheiul Vechi, Cetatea Soroca, Cetatea Tighina, satul Mereni – care este o fostă localitate de răzeși ctitorită de marele Voievod, regiunea viticolă Ștefan Vodă – cu o serie de crame celebre deja la nivel internațional etc.

Potrivit Rodicăi Verbeniuc introducerea domeniilor viticole, a podgoriilor și a beciurilor domnești nu este întâmplătoare, Moldova medievală fiind una dintre cele mai importante regiuni de cultivare a viței-de-vie și de producere a vinului, iar podgoriile erau deținute de domnitorii țării. În secolul XV în timpul domniei lui Ștefan cel Mare, în lista dregătorilor domnești a fost adăugat paharnicul, în Țara Moldovei au fost aduse noi soiuri de viță-de-vie, au fost înființate crame și modernizat procesul de vinificație.

Ruta prezentată nu este un itinerar fix, ci o inițiativă instituțională de a identifica și articula, printr-un traseu transfrontalier, cât mai multe obiective cultural-istorice și turistice din ambele țări. Turiștii de pe ambele maluri ale Prutului vor putea parcurge în totalitate această rută sau vor putea selecta anumite obiective, în funcție de interese.

2,8 milioane turiști în România, 19,3 mii în Republica Moldova

„Ruta lui Ștefan cel Mare și Sfânt” reprezintă pentru toți românii o oportunitate de conștientizare și de promovare a valorilor culturale și turistice comune”, a menționat Rodica Verbeniuc adăugând că pentru Republica Moldova ea înseamnă o deschidere mai largă către turismul extern.

Deși aflată încă la un nivel mult inferior față de cel din Turcia, care atrage anual 40 milioane de turiști străini sau Grecia cu 30 de milioane, industria turistică românească este mult mai dezvoltată decât cea din Republica Moldova.

Potrivit Institutului Național de Statistică, în anul 2018 România a fost vizitată de 2,8 milioane de turiști străini. Datele Biroului Național de Statistică de la Chișinău arată un număr de 160,2 mii de turiști străini care au vizitat anul trecut Republica Moldova. Dintre aceștia 28% au fost din România.

Sursa: economica.md