Cum arată viziunea social-democraților la conducerea Germaniei post-Merkel. Olaf Scholz: SPD, Verzii și FDP au un mandat clar dat de cetățeni pentru formarea următorului guvern

Social-democrații, Verzii și FDP au un mandat clar dat de cetățenii acestei țări pentru formarea următorului guvern, a declarat Olaf Scholz, candidatul pentru funcția de cancelar din partea SPD, formațiunea care s-a impus în alegerile federale din Germania, de duminică, devansând conservatorii cancelarului Angela Merkel, relatează DPA, Reuters și AFP, preluat de Agerpres.

„Electoratul s-a exprimat foarte clar. Ei au spus cine trebuie să formeze viitorul guvern. Alegătorii au consolidat trei partide – social-democraţii, Verzii şi FDP – şi de aceea acesta este un mandat clar pe care cetăţenii acestei ţări l-au dat – acestea trei ar trebui să formeze următorul guvern”, a afirmat liderul social-democrat german.

Potrivit acestuia, blocul conservator CDU-CSU nu „numai că a pierdut, dar a primit şi mesajul alegătorilor că va trebui să treacă în opoziţie”.

Olaf Scholz a argumentat că SPD, Verzii şi Partidul Liber-Democrat (FDP) au „suficiente convergenţe” pentru a forma un guvern şi a opinat că tratativele în acest scop trebuie să se desfăşoare cu „calm şi pragmatism”.

La capătul unor alegeri cu o prezență la vot de 76,6%, social-democrații au obținut cel mai bun scor politic din ultimii opt ani, clasându-se pe primul loc (25,7%) și plasându-l drept favorit pe vice-cancelarul Olaf Scholz să încerce formarea unei majorități în viitorul Bundestag. De cealaltă parte, CDU/CSU au înregistrat cel mai slab rezultat politic (24,1%) din 1949 încoace, după cel de-al Doilea Război Mondial. La precedentele alegeri, creștin-democrații au obținut 32,9%, iar social-democrații 20,5%.

Atât blocul conservator, cât și SPD au revendicat dreptul de a conduce următorul guvern, deoarece, din punct de vedere matematic, oricare dintre partide ar putea să o facă dacă își asigură aliații necesari.

Verzii ecologiști au înregistrat cel mai bun rezultat din istorie, obținând 14,8% din voturi. Partidul pro-business Democrații Liberi (FDP) a obținut 11,5%, în timp ce formațiunea de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD) a totalizat 10,3%. Partidul socialist Stânga a încheiat cu 4,9%.

O analiză asupra programelor electorale ale partidelor germane făcută de Financial Times raportat la mari teme politice precum politica fiscală, politica externă, politica de mediu, politica privind migrația sau politica de pensii confirmă că SPD și Verzii, aflați la stânga eșicherului politic au viziuni comune cu FDP, formațiune politică de centru-dreapta, pe anumite aspecte privind domeniile enumerate, dar și poziții diferite față de cea din urmă.

Politica fiscală

Cei de stânga doresc să crească impozitele, să stimuleze investițiile și să relaxeze normele fiscale stricte ale Germaniei, în timp ce cei de dreapta exclud creșterea impozitelor și jură credință „frânei de îndatorare”, limita constituțională a Germaniei privind noile împrumuturi. În plus, FDP cere abolirea Soli, suprataxă de solidaritate asupra impozitelor introdusă pentru a plăti reunificarea Germaniei, impusă pentru cei 10% dintre cei cu venituri mari, și stabilirea unui prag de 50% din buget pentru cheltuielile cu asistența socială.

Politica externă

Atât SPD, Verzii, cât și liberalii din FDP susțin reînnoirea relațiilor cu SUA, angajamentul Germaniei față de NATO și înlocuirea votului în unanimitate în chestiunile de politică externă și de apărare de la nivel european cu votul prin majoritate calificată. Cu toate acestea, FDP susțin menținerea unor reguli fiscale stricte în cadrul Pactului de Stabilitate și Creștere al UE și prevenirea unui volum mare de împrumuturi la nivel european, în timp ce posibilii parteneri de stânga doresc politici fiscale europene mai relaxate și transformarea Pactului de Stabilitate și Creștere într-un instrument de investiții și sustenabilitate.

Politica climatică

Verzii au cele mai ambițioase obiective, în timp ce FPD și SPD doresc să se asigure că Germania își atinge obiectivele climatice fără a-și pierde statutul de putere industrială a Europei, susținând atingerea neutralității emisiilor de dioxid de carbon în următorii 25-30 ani, față de ținta mult mai apropiată de doar 20 ani a Verzilor. De asemenea, liberalii și social-democrații sprijină investițiile în energie regenerabilă și în mijloace de transport public mai prietenoase cu mediul, cu accent pe trenuri, însă primii nu susțin interzicerea vehiculelor pe bază de combustibili fosili, nici limitarea vitezei sau acordarea unei subvenții pentru mașinile electrice, spre diferență de colegii de la stânga, care promovează atingerea unui prag de 15 milioane de mașini electrice pe drumurile Germaniei până în 2030. Liberalii sunt, astfel, cei mai puțin ambițioși dintre cele trei formațiuni politice în ceea ce privește obiectivele climatice. Totuși, toate cele trei partide sprijină compensarea cetățenilor pentru costurile ridicate ale tranziției energetice.

Migrație
În timp ce precedentele alegeri din Germania s-au desfășurat în umbra crizei refugiaților, imigrația nu a fost atât de importantă în campania din acest an. SPD și Verzii pun mare preț pe reforma normelor europene în materie de azil, în timp ce FDP subliniază necesitatea de a expulza mai multe solicitanți de azil care nu au reușit să obțină dreptul de a rămâne în Germania, indiferent de situația de securitate din zona în care ar trebui să fie returnați. Totuși, toate cele trei formațiuni politice sunt în favoarea coexistenței mai multor naționalități și a naturalizării și includerii pe piața muncii a imigranților.

Pensii
Economiștii preconizează o criză a pensiilor în Germania, o țară cu o populație îmbătrânită și cu perspective demografice slabe. Dar principalele partide au evitat o reformă radicală a sistemului. Astfel, cele două partide de stânga, SPD și Verzii, susțin menținerea vârstei de pensionare la 67 ani, precum și obligativitatea contribuțiilor de stat, însă FDP înclină spre micșorarea și flexibilizarea pragului de pensionare, persoanele care au atins vârsta de 60 ani putând să aleagă dacă doresc să iasă la pensie sau nu. În plus, liberalii susțin redirecționarea unei părți din contribuția la pensie către un fond de investiții.

Următorul Parlament german trebuie să se reunească în termen de 30 de zile de la data alegerilor. Pentru a forma o majoritate, un partid sau o coaliție are nevoie de cel puțin 368 de mandate.

Conform proiecțiilor realizate de Deutsche Welle în baza rezultatelor oficiale, SPD ar urma să dețină 206 mandate, CDU/CSU 196, Verzii, 118, FDP 92, AfD 83 etc.