REALITATEA // Cu MORMINTELE în coasta casei

IGIENĂ // Circa 40 la sută din cimitirele din R. Moldova sunt depășite și ar trebui închise

Deși sunt de acord că nu este nici etic și nici sănătos, nu vor să se despartă nici atunci când unii pleacă în lumea celor drepți. Aproape jumătate din cimitirele din R. Moldova sunt amplasate chiar în mijlocul localităților, alături de ele sunt săpate fântâni de unde băștinașii beau apă, iar acest fapt pare să nu-i prea sperie pe localnici.

Mai mult, uneori aceștia se împotrivesc atunci când responsabili de la Centrul de Sănătate Publică le spun că apa din aceste fântâni prezintă pericol pentru sănătatea lor, iar cimitirele ar trebui închise și amenajate mai departe de casele lor, așa cum prevede norma legală.

Regulamentul da, localnicii ba

Regulamentul cu privire la cimitire spune clar că acesta ar trebui să fie amplasat la cel puțin o sută de metri de localitate - în cazul în care este situat mai jos de cursul apelor subterane, și până la 500 de metri – mai sus de cursul apelor subterane, de unde își au izvorul fântânile, rezervoarele și alte instalații de alimentare descentralizată cu apă a localității.

Acest lucru pare însă să nu deranjeze autoritățile publice locale, în a căror subordine se află cimitirele, care sunt amplasate chiar în mijlocul localității. Mai mult, această situație pare să nu deranjeze nici localnicii, deși le este pusă viața în pericol.

„De unde, doamnă? Să vedeți cu cât greu și chin am reușit să strămutăm cimitirele din patru sate din raionul Florești. A mai rămas încă unul. În aceste sate chiar era o problemă. Pe lângă faptul că erau situate în localitate, mormintele fiind mai sub gardul gospodarilor, apele se scurgeau în fântâni, iar localnicii consumau această apă. A ajuns timpul când se îngropau morții deja unul peste altul. Nu era spațiu. În plus, în unele dintre acestea, nivelul apei era atât de ridicat, încât atunci când săpau groapa pentru răposat, în câteva ore aceasta se umplea cu apă. Pompau apa, după care înmormântau defunctul. Asta deja cum se numește? Ne batem joc de cadavre. Chiar și așa, localnicii nu voiau ca cimitirul să fie strămutat în altă parte. Aici le erau îngropate rudele, apropiații și aici voiau să fie toți împreună. A trebuit să depunem mult efort ca să-i convingem. Am apelat chiar și la ajutorul preotului”, ne spune șeful Secției supraveghere sanitară a Centrului Național de Sănătate Publică (CNSP) din raionul Florești, Gheorghe Moraru.

Recunosc, dar strâng neputincioși din umeri

Recunosc că nu este etic, dar nici sănătos pentru localnici, primarii strâng neputincioși din umeri. „Nu am avut niciun aviz negativ sau avertisment de la CNSP, dar recunoaștem că este o problemă. A fost pe timpuri în discuție această chestiune, dar a rămas nesoluționată. Sigur că nu este igienic să stăm cu cimitirul chiar în mijlocul satului, dar nu avem, deocamdată, o altă alternativă. Localitatea este conectată la sistemul centralizat de aprovizionare cu apă și asta ne mai scapă”, ne spune primarul satului Sărata-Galbenă din raionul Hâncești, Ștefan Vlas.

Cu cimitirul în mijlocul satului stau și localnicii din satul Cucoara, raionul Cahul, Sadovoe din municipiul Bălți, Aluniș, raionul Râșcani, dar și alte sate. „Până acum, nu am avut probleme la acest capitol. Acum câțiva ani am atribuit un teren la marginea satului, dar nu vrea nimeni să-și îngroape rudele acolo. Cât mai este loc în cimitirul vechi, toți se îndreaptă spre el”, susține primarul satului Aluniș, Ion Vacariuc.

Localnicii au păreri împărțite

Amplasarea cimitirelor în localitate este văzută diferit de către localnici. În timp ce unii ce opun cu vehemență strămutării cimitirului din sat, alții sunt de părere că acesta ar trebui să fie dus mai departe de sat.

„Dacă e să luăm din punct de vedere al sănătăți, sigur că este mai bine ca acesta să se afle la marginea localității. Cadavrele se descompun, trece apa pe acest teren, se revarsă în fântâni, izvoare și noi o consumăm. Nu vrem să ne îmbolnăvim? Altă e problema că în aceste cimitire ne sunt înmormântați părinții, buneii, rudele și, atunci, sigur că am vrea și noi să fim lângă ei când vom pleca în lumea celor drepți. E o problemă ce ține și de suflet, până la urmă”, ne-a spus Elizaveta Stratulat din satul Chiștelnița, raionul Telenești.

Dumitru Sirițanu, șef Secție sănătatea mediului, CNSP:

„În unele regiuni, nivelul de nitrați depășește de două-trei ori normele în vigoare”

„În R. Moldova, undeva 40 la sută din cimitire sunt depășite, iar la capitolul mediu sănătos stăm foarte prost. Amplasarea cimitirelor în localități are acțiuni negative asupra calității apei, din cauză că, după înhumare, au loc procese de putrefacție și crește conținutul de azotanți, nitrați, iar aceasta duce la faptul că nu pot fi folosite sursele locale pentru aprovizionare cu apă. În unele regiuni, nivelul de nitrați depășește de două-trei ori normele în vigoare, fapt ce acționează negativ asupra sănătății populației. De regulă, în localitățile unde este aprovizionare centralizată cu apă, adică este apeduct, canalizare, acolo zona de amplasare a cimitirului este permis să fie micșorată până la o sută de metri, în rest – la o distanță de cel puțin 500 de metri. Pe lângă factorul sanitar, ecologic, mai este și o atitudine etică, atunci când chiar lângă casă se înhumează cadavre”.

Calitatea apei din R. Moldova, bombă pentru sănătatea oamenilor

Potrivit datelor CNPS, cea mai nefavorabilă situație în ce privește calitatea apei se înregistrează în raioanele Anenii Noi, Glodeni, Căușeni, Fălești, Râșcani, Ștefan Vodă, Taraclia, Hâncești și Comrat. În R. Moldova funcționează nesatisfăcător majoritatea stațiilor de epurare, nu se efectuează salubrizarea corespunzătoare a teritoriului și nu se soluționează problema colectării și epurării apelor meteorice. În anul trecut, din 132 de deversări ale apelor reziduale la care s-au efectuat studii, cota problemelor neconforme cerințelor igienice la parametrii chimici constituie 76,1% și la parametrii microbiologici - 53,3 la sută.