CRJM: Procurorii NU investighează 20% din suma sustrasă din sistemul bancar al R. Moldova, iar Strategia de recuperare a banilor - praf în ochii partenerilor de dezvoltare

Cel puțin 20% din sumele sustrase din sistemul bancar al R. Moldova nu sunt investigate de procurori, timp de trei ani nu a fost recupetat niciun leu din banii furați, iar Strategia de recuperare a mijloacelor sustrase din sistemul bancar al Republicii Moldova în perioada 2007-2014, făcută publică în luna iunie curent de procurori ar fi, de fapt, „un instrument de advocacy” pentru actuala guvernare în fața partenerilor europeni.

Acestea sunt concluziile unei analize făcute publice de Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) asupra documentului prezentat de procurori.

Experții de la CRJM constată că, după trei ani de investigații ale procurorilor, nu este cunoscută cu exactitate suma sustrasă din sistemul bancar, iar Strategia nu menționează că niciun leu din banii sustrași nu a fost încă restituit.

„Analiza constată că cel puțin 20% din sumele sustrase din sistemul bancar nu sunt investigate în genere. Deși a fost constatată sustragerea a cel puțin 13,3 miliarde de lei, procurorii urmăresc recuperarea a doar 10,7 miliarde, deoarece 2,6 miliarde au fost deja recuperate prin vânzarea bunurilor băncilor lichidate. Procurorii raportează că au fost identificate 5,2 miliarde de lei, deși judecătorii din prima instanță au constatat că nu există probe cu privire la sustragerea de către dl Șor a 2,5 miliarde de lei, adică circa jumătate din suma cu care operează procurorii. La fel, autoritățile raportează încasarea unei sume de 2,7 miliarde de lei de la Ilan Șor, deși o hotărâre judecătorească de încasare a acestei sume nu există. În același timp, după aproape patru ani de la încheierea fraudei bancare, investigațiile procurorilor privitor la cca 38% din toată suma sustrasă, 5,1 miliarde de lei, încă sunt în desfășurare”, notează CRJM.

Autorii analizei concluzionează că, de regulă, astfel de strategii nu sunt făcute publice pentru a asigura eficiența investigațiilor. Strategia respectivă a fost făcută publică în cadrul unei conferințe de presă, în ajunul vizitei conducerii Republicii Moldova la Bruxelles, iar conducerea R. Moldova a folosit documentul drept „instrument de advocacy”.

„Aceste aspecte ridică suspiciuni în ceea ce privește independența instituțiilor care au făcut publică Strategia, dar și în ceea ce privește implicarea lor în jocurile politice. Aceste mențiuni, alături de faptul că Strategia se referă în cea mai mare parte la activități care rezultă deja din legislație, pun la îndoială valoarea practică a Strategiei pentru investigarea fraudei bancare”, mai arată CRJM.

Întreaga analiză poate fi găsită AICI.

Menționăm că, potrivit procurorilor de la Chișinău, în jaful bancar au acționat două grupări: cea a lui Grigore Gacikevici din perioada anilor 2007 - 2012, cu implicarea a 112 persoane fizice și juridice (prejudiciu de 3,2 miliarde de lei), și a doua a lui Platon - Filat - Șor din perioada 2013 - 2014, cu implicarea a 33 de persoane (prejudiciu 6,5 miliarde de lei).

CITIȚI și VIDEO // Procurora Bețișor raportează sumele din miliardul furat identificate până acum de oamenii legii: Grupările implicate în jaful bancar și 1,6 miliarde în aer

Beneficiarii a peste un miliard de lei mai urmează a fi stabiliți, ceea ce înseamnă în total 10,76 de miliarde de lei. Procurorii nu au dat detalii despre restul de 2,58 de miliarde lei din cele 13,34 de miliarde care au fost furate din cele trei bănci implicate în jaful bancar.