Copiii migranților, la închisoare

Consecințe // 80 la sută din numărul total de minori implicați în săvârșirea infracțiunilor sunt dintre cei rămași fără îngrijirea unuia sau a ambilor părinții

Unii părinți care își câștigă existența peste hotare și-au lăsat copiii în grija rudelor sau a vecinilor și nu i-au mai văzut de ani buni. Revederea lor nu are loc la gară, aeroport sau acasă, ci… la pușcărie. Sunt cazuri când nici între pereții penitenciarului nu reușesc să se întâlnească. Și asta pentru că părinții mai rămân în țara de destinație ca să adune bani pentru a le asigura odraslelor deja traiul la închisoare. Creșterea infracționalității în rândul minorilor, explică experții, este cauzată și de nesupravegherea acestora de către părinți.

Îi lipsește doar dragostea mamei

Turnură neașteptată în viața lui Victor în vârstă de 18 ani. Dacă până acum mama acestuia îi trimitea dolari, haine de firmă și telefoane performante din străinătate, de doi ani și jumătate adună bani ca să-l scoată din închisoare. Tânărul este condamnat la nouă ani pentru furturi și escrocherii.

„Nu am înțeles niciodată de ce am săvârșit aceste infracțiuni. Aveam bani, mâncare. Sunt dintr-o familie înstărită. Nu duceam lipsă de nimic, doar părinții mei care se află în Rusia îmi lipsesc”, spune Victor.

Părinții băiatului vin periodic acasă. De la vârsta de cinci ani l-au lăsat în grija bunicilor. „Mi-a fost dificil fără părinți. Uneori, mă săturam să discutăm doar la telefon. Au fost momente când le spuneam în fiecare seară să vină acasă, dar ei îmi răspundeau că mai trebuie să adune bani. Nu o acuz și nici nu sunt supărat pe mama. Totuși, buneii nu au putut să înlocuiască dragostea ei”, ne spune băiatul.

Muncesc peste hotare ca să-și scoată fiul din pușcărie

Tânărul povestește că, în lipsa părinților, a intrat în cârdășie cu niște prieteni dubioși care l-au influențat. „Erau momente când nu veneam cu lunile acasă. Bunicii lucrau, iar eu stăteam singur. Aveam vreo 14 ani și îi dădeam cu balurile. Bunicii nu-mi ziceau nimic, iar părinții încercau să mă pedepsească de la distanță. De exemplu, nu-mi dădeau bani de benzină, dar asta nu era o pedeapsă pentru mine”, râde Victor.

Părinții și-au vizitat odrasla la Penitenciarul nr. 13 din capitală. Însă au plecat în Rusia ca să adune bani și să-și scoată feciorul din închisoare. „Mama regretă foarte mult că m-a lăsat singur. După ce m-au închis, a plecat iarăși. Adună deja bani ca să mă scoată de aici. Trebuie să achite pagubele pe care le-am cauzat oamenilor”, explică tânărul.

Și-a revăzut părinții peste opt ani

Un alt băiat ai cărui părinți se află peste hotare și a fost lăsat de mic cu bunicii este Lilian, în vârstă de 17 ani. Acesta își ispășește pedeapsa, de doi ani și trei luni, la Penitenciarul nr. 10-Goian, o închisoare pentru minori. Lilian este acuzat de furt. „Mama a plecat în Italia când aveam șase ani. Nu-mi aduc aminte bine momentul când s-a dus. Știu doar că era vara. Am revăzut-o peste opt ani. În 2010 a venit pentru prima dată acasă, iar peste o lună am săvârșit furtul”, povestește Lilian.

Cea care a luat locul mamei a fost bunica, însă băiatul spune că mai mult a avut nevoie de mamă. „Am simțit lipsa ei. Bunica lucra și nu reușea să fie permanent lângă mine. Mama îmi trimitea bani, dar jafurile le-am comis din cauza prietenilor. Bunica știa de gașca mea și nu-mi dădea voie, însă eu oricum mă duceam, pentru că nu-mi era frică de ea”, relatează Lilian.

Mama îmi trimite colete la închisoare

Mama băiatului nu l-a vizitat niciodată la pușcărie, doar bunica. Femeia se află și acum în Italia. Adună bani ca să-i asigure un viitor fiului său. „Mama a încercat să mă scoată, dar eu i-am zis să nu dea niciun ban părții vătămate. Pentru că ei vor și să stau aici, și să le dea bani. Primesc colete de la ea, dar mi le trimite la penitenciar. E în Italia și mi-a zis că mai stă un pic, că are un lucru tare bun, câștigă bine și nu vrea să-l piardă. Apoi, mai este și frățiorul meu mai mic pe care tot trebuie să-l întrețină”, zice acesta.

Astăzi, tânărul vede altfel lucrurile. „Cred că, dacă părinții mei nu ar fi plecat peste hotare, nu s-ar fi întâmplat toate trăsnăile. Oricum, ei sunt cei care pot ține copiii din scurt. Mai bine să fie lângă mine, decât să-mi trimită haine și telefoane mobile. Eu, dacă n-am avut cap să stau acasă, stau la pușcărie”, oftează Lilian.

Opinie: Liuba Jignea, directorul Penitenciarului nr. 10-Goian:

„Eu cunosc povestea fiecăruia și constat că mulți dintre ei au ajuns aici din cauza părinților, care nu-și supraveghează îndeajuns copiii și nu iau măsuri atunci când odrasla lor vine dimineața acasă beată de la o petrecere sau a furat ceva. Atâta timp cât societatea civilă va rămâne indiferentă la lucrurile oribile care se întâmplă în jurul ei și va spune că asta nu o privește, aceste probleme vor exista. Plus că mai este și statul care nu oferă locuri de muncă bine plătite ca părinții să nu plece peste hotare și să-și lase copiii fără supraveghere”.

Natalia Păun, psiholog la Penitenciarul nr. 13 din Chișinău:

„Părinții pleacă peste hotare, pentru că asta este situația economică și politică a țării. Trebuie să le asigure un trai decent copiilor. Ei compensează dragostea față de copiii rămași acasă prin bani, însă nu conștientizează că, peste câțiva ani, banii nu vor mai fi de folos. Copiii care sunt lipsiți de grija părintească, 90 la sută din dezvoltarea lor psihologică și emoțională va fi precară, iar comportamentul lor va fi unul deviant și cu conotații delicvente. Trebuie de consiliat atât copiii, cât și părinții”.

Ce trebuie să facă un părinte când pleacă peste hotare

Articolul 51 din Codul Familiei al R. Moldova prevede că, atunci când un copil este lipsit de grija părinţilor, drepturile și interesele legitime ale copilului sunt asigurate de autoritatea tutelară, adică primăria. În aceste cazuri, asupra copiilor rămași fără ocrotire părintească se instituie tutela (pentru copiii care au vârsta de până la 14 ani) și curatela (pentru copiii care au între 14 și 18 ani). Tutela nu înseamnă decăderea părinţilor din drepturi părintești. Articolul 146 din Codul Familiei al R. Moldova spune că tutorele/curatorul este obligat să locuiască împreună cu copilul aflat sub tutela/curatela sa. Curatorul și copilul aflat sub curatelă care a atins vârsta de 14 ani pot locui separat doar cu acordul autorităţii tutelare.

80 la sută dintre micii infractori sunt fără îngrijire părintească

Date statistice ale Ministerului Afacerilor Interne arată căpe parcursul a opt luni ale anului 2013 au fost săvârşite 686 de infracţiuni la care au participat 936 de copii. 398 dintre aceștia au fost atrași la răspundere penală. Publicăm mai jos statutul social al copiilor implicaţi în săvârşirea infracţiunilor:

- 16 copii sunt orfani;

- 165 de copii sunt din categoria celor rămaşi fără îngrijirea unuia sau a ambilor părinţi (aceștia fiind plecaţi la muncă peste hotare);

- 142 de copii sunt fără îngrijirea unui părinte;

- 38 de copii - fără îngrijirea ambilor părinţi;

- 20 de copii - beneficiari ai instituţiilor rezidenţiale.