CNN // Avionul morții: Opt întrebări fără de răspuns

În mijlocul haosului și al durerii, al politicienilor care arată cu degetul, încă nu am ajuns să răspundem la câteva întrebări-cheie despre doborârea avionului Boeing 777 de la Malaysia Airlines. În catastrofa aviatică au murit 298 de oameni, iar regiunea ucraineană a devenit o problemă globală, scrie CNN.

Jurnaliștii americani și-au pus opt întrebări despre această tragedie, la care nu au găsit încă răspuns.

1. Cine a doborât avionul? Doar o anchetă deplină poate clarifica acest lucru. Pe moment, știm un singur lucru: că zborul MH 17 a fost doborât cu ajutorul unei rachete de pe teritoriul ucrainean, care este controlat de rebelii pro-ruși. Cert estă că Guvernul ucrainean a spus că are „dovezi convingătoare” că un echipament venit de la ruși și operat de pro-ruși a împușcat. Statele Unite ale Americii au arătat, de asemenea, cu degetul la insurgenții pro-ruși. „Avem un video care arată un lansator de rachete care se deplasează printr-o anumită zonă, în Rusia, cu cel puțin o rachetă lipsă”, a declarat secretarul de stat John Kerry. Atât Rusia, cât și rebelii pro-ruși spun că nu sunt implicați în atac.

2. De ce ar ținti cineva într-un avion civil? Dacă într-adevăr rebelii sunt în spatele atacului, este posibil ca aceștia să-l fi confundat cu un avion militar ucrainean. În ultimele câteva luni, rebelii au folosit rachete pentru a doborî mai mult de 12 avioane, inclusiv două avioane de transport, potrivit Ambasadei SUA de la Kiev. La scurt timp după accident, Igor Strelkov, autoproclamatul ministrul al apărării al autoproclamatei republici populare Donețk, s-a lăudat pe rețelele de socializare că rebelii au doborât un avion de transport militar. Mesajul a fost șters după ce s-a dovedit că acesta era unul civil.

3. De ce zbura avionul asupra unei zone de conflict? Cele mai multe companii aeriene urmează regulile stabilite de către autoritățile naționale ale aviației civile și iau calea cea mai directă care este disponibilă, a declarat Mary Schiavo, un fost general inspector al Departamentului de Transport al SUA. Avionul a plecat de la Amsterdam spre Kuala Lumpur. A zburat deasupra Ucrainei, pentru că este un traseu comun pentru operatorii de transport internațional.

4. Când vor avea acces la locul accidentului experți internaționali? Nu știe nimeni. „Nu există niciun dubiu că locul accidentului este acum sub controlul rebelilor pro-ruși. Și, având în vedere o vinovăție aproape sigură a rebelilor, să-i lăsăm pe acești oameni la locul crimei e ca și cum ai lăsa criminalii să controleze locul crimei”, a declarat astăzi prim-ministrul australian Tony Abbott. Rusia vrea însă ca Ucraina să fie lăsată în afara oricărei investigații, mai notează CNN.

5. Unde sunt așa-numitele „cutii negre”? Rebelii spun că au recuperat ceva, dar nu pot fi siguri dacă acestea sunt cutiile de zbor. „Acestea sunt obiecte tehnice. Noi nu putem să afirmăm cu tărie că sunt cutiile negre”, a declarat Alex Borodai, un lidel rebel. Identificarea dispozitivelor este totuși crucială, pentru că acestea vor oferi indicii vitale despre ultimele momente ale avionului. Este încă neclar ce s-a întâmplat cu aceste „cutii negre”.

6. Au fost recuperate toate cadavrele? Nu putem afirma cu certitudine. Rebelii păstrează cadavrele în două trenuri frigorifice la 10 mile depărtare de locul accidentului. Experții internaționali au declarat că au văzut zeci și zeci de pasageri decedați în acele trenuri, deci nu se știe cu certitudine câți sunt.

7. Ce se va întâmpla cu fragmentele de corpuri ale pasagerilor? Și acest răspuns e împotmolit în politică. Nimeni nu știe încă dacă și când vor fi acestea identificate. Liderul rebel Alex Borodai spune că ar preda rămășițele rudelor, dar numai după ce „experții” le vor examina. El spune că se teme că, în cazul în care rămășițele vor fi întoarse Ucrainei, Guvernul le va folosi ca probă pentru a da vina pe rebeli pentru doborârea avionului.

8. Cum va răspunde Rusia? Dacă investigația va demonstra că avionul a fost doborât de insurgenți cu ajutorul echipamentului din Rusia, or, și mai rău, de către ruși chiar, atunci Putin are două alegeri, consideră profesorul Daniel Treisman. Acesta ar putea respinge concluziile și susține rebelii. Dacă face asta, devine un paria internațional. Occidentul ar putea lovi, de asemenea, Rusia cu sancțiuni economice chiar mai dure, suficiente pentru a paraliza economia și a o trimite într-o recesiune.

În a doua variantă, Putin ar putea rupe „legăturile” cu rebelii. Dar și asta ar crea probleme. „Ar fi o lașitate pentru Putin să își trădeze liderii și să se închidă în fața presiunii internaționale”, consideră Treisman.