Clădirea Academiei de Științe a Moldovei, inclusă în Registrul monumentelor ocrotite de stat: Când și cine a construit actualul sediul al AȘM

Clădirea de pe bulevardul Ștefan cel Mare şi Sfânt nr. 1 din municipiul Chișinău, în care își are astăzi sediul Academia de Științe a Moldovei (AȘM), a fost inclusă de Guvern în Registrul monumentelor ocrotite de stat.

Decizia a fost luată la ședința Guvernului de săptămâna trecută.

Proiectul clădirii AȘM a fost elaborat de către Valentin Mednec, un arhitect autohton, și Aleksandr Vedenkin, un specialist din Rusia, în 1951, iar construcția edificiului a durat patru ani.

Mariana Șlapac, arhitect, membru corespondent al AȘM, a declarat anterior pentru Ziarul NAȚIONAL că „atât arhitectura clădirii, cât și decorul ei sunt determinate de arhitectura monumentală sovietică din perioada stalinistă”.

Clădirea Academiei de Științe a Moldovei are cinci nivele, iar planul său este în formă de litera „П” – „P” din alfabetul chirilic. În axa centrală, la parter, se află o sală spațioasă de festivități, numită în prezent „Sala Azurie”, datorită lustrei albastre care a fost amplasată acolo după reparațiile cosmetice din 2008.

CITIȚI și Sediul AȘM, clădire pentru administrația Căilor Ferate

Cândva, în fruntea clădirii era amplasată o compoziție sculpturală ce reprezenta stema RSSM, așezată lângă mai multe steaguri. Actualmente, aici se află stema Academiei de Științe a Moldovei, iar pe fațada principală, în scuturi reliefate cu cartușe, este indicat anul finalizării construcțiilor - 1955.

„O altă orizontală decorativă este brâul ornamentat, între primul și cel de-al doilea nivel, inspirat din arhitectura medievală a mănăstirilor din spațiul românesc”, a precizat Șlapac.

Potrivit academicianului Teodor Furdui, actuala clădire a AȘM a avut inițial o altă destinație: „Era sediul conducerii de la Calea Ferată, dar apoi a fost transferată în subordinea Academiei de Științe”.

Menționăm că, prin aceeași decizie, Guvernul a mai introdus în Registrul monumentelor protejate de stat și Conacul Cristi-Korotnev din satul Lupa-Recea, raionul Strășeni; clădirile Școlii de Meserii (bloc de studii, ateliere), grajdul pentru cai al fostului conac Macarov-Mavrocordat, Moara cu motor și Podul de piatră din satul Corbu, raionul Dondușeni; cimitirul evreiesc din s. Vadul-Rașcov, raionul Șoldănești, dar și Biserica „Sfântul Ilie” din satul Albota de Sus, raionul Taraclia.