Circa 20 de țări din Europa au luat deja MĂSURI pentru a proteja populația de explozia prețurilor la energie: de la cecuri, la scutiri de taxe
1494
Criza energetică s-a strecurat în dezbaterile europene puţin câte puţin, pe măsură ce problema gazelor naturale s-a extins în blocul comunitar. În septembrie, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, nici nu o menţiona în discursul său privind starea Uniunii. O lună şi jumătate mai târziu, la presiunile unor state, în special Spania, problema se află printre preocupările principale ale UE şi obligă liderii europeni să stea până târziu în noapte pentru a se pune de acord, aşa cum s-a întâmplat săptămâna trecută în Consiliul European, scrie „El Pais” într-o analiză preluată de Agerpres.
Aproape 20 de ţări din Europa au luat deja măsuri pe cont propriu pentru a a amortiza şocul dat de scumpirile la energie și pentru a reduce impactul asupra buzunarelor consumatorilor, care sunt nemulțumiți de ceea ce se întâmplă și temători în privința viitorului.
Preţurile angro ale electricităţii au crescut în UE cu 200 la sută, în medie, în ultimul an, iar enorma dependenţă de importurile de gaze (90 la sută vin din afara Uniunii, în special din Rusia) creşte expunerea la volatilitate şi la capriciile pieţei. Dar, momentan, nu există soluţii comunitare privind măsura de a contracara „vârful energetic” pe termen scurt, ci doar compromisul de a încerca „crearea de rezerve strategice”, de a face achiziţii comune şi de a analiza funcţionarea pieţei de electricitate, de gaze şi de comercializare a drepturilor de emisii de CO2.
În schimb, executivul comunitar a dat prioritate măsurilor naţionale care să permită intervenția în cazul persoanelor şi companiilor vulnerabile prin intermediul ajutoarelor, subvenţiilor sau exceptărilor fiscale, fără a fi nevoie să se schimbe actualul cadru legislativ.
Având încă vii în amintire protestele „vestelor galbene” din Franța şi alte evenimente similare, toată lumea știe că preţurile ridicate sunt „cel mai bun combustibil” posibil pentru mişcări extremiste, notează El Pais.
Până în prezent, 19 dintre cele 27 de state membre au comunicat Comisiei aplicarea sau intenţia de a aplica un anumit tip de iniţiativă pentru a face faţă crizei electricităţii: de la tarife sociale la cupoane pentru energie, de la mecanisme de evitare a deconectării de la rețea la ajutoare bănești directe pentru a atenua creșterea prețurilor la benzină.
Astfel, conform analizei, la tarife sociale au apelat Spania, Belgia, Bulgaria, Franţa, Grecia şi Portugalia, la subvenţii Spania, Bulgaria, Cipru, Republica Cehă, Franţa, Grecia, Irlanda, Italia, Lituania, Letonia, Polonia, Portugalia şi România, iar pe partea de taxe au fost luate măsuri în Spania, Belgia, Republica Cehă, Estonia, Irlanda, Italia, Ţările de Jos, Portugalia şi Slovacia.
Spania este una dintre puţinele ţări din UE care au acţionat pe toate fronturile pentru a combate scumpirile de pe piaţa de energie, menționează „El Pais”.
În România, proiectul de lege care prevede plafonarea prețurilor la energie și compensarea facturilor a fost adoptat de Parlament, măsurile urmând să se aplice de la 1 noiembrie. Pe lângă consumatorii casnici, prețurile plafonate se vor aplica și unor noi categorii de consumatori, precum spitalele (publice și private), unitățile de învățământ (publice și private), creșele (publice și private), ONG-urile, furnizorii de servicii sociale publici și privați și unitățile de cult.
În Franța, presiunea pentru creșterea prețului la electricitate este mai puțin presantă decât în alte țări, având în vedere că majorarea generală are loc o singură dată: la începutul anului. Cu toate acestea, momentul nu este bun: alegerile prezidențiale sunt aproape - mai sunt doar șase luni până la vot -, iar pre-campania este deja în desfășurare. De aceea, problema energiei electrice, la care se adaugă creșterea cu 12 la sută a prețului la gaz de la 1 octombrie și creșterea constantă a prețului la benzină, a devenit un subiect politic fierbinte într-o țară în care cele mai grave proteste recente, cele ale Vestelor galbene, au fost declanșate tocmai de prețul combustibilului.
După scumpirea din octombrie, guvernul liberalului Emmanuel Macron a plafonat preţul la gaze iniţial până în aprilie 2022 şi ulterior, până la sfârșitul anului viitor. Acest „scut tarifar” va influenţa şi electricitatea, care se va scumpi cu numai 4% în februarie.
În plus, şase milioane de gospodării cu venituri mici ar trebui să primească la sfârșitul anului „un cec pentru energie” de 100 de euro.
Toţi francezii care câştigă mai puţin de 2.000 de euro net - circa 38 de milioane de persoane - vor primi, de asemenea, o „compensație de inflaţie” unică, de 100 de euro, pentru a contracara scumpirea carburanţilor.
Continuarea pe Digi24.ro
31.08.2026
11:21
31.08.2026
11:13
31.08.2026
10:33
31.08.2026
09:37
31.08.2026
07:28
31.08.2026
07:24
31.08.2026
07:06
31.08.2026
02:45
31.08.2026
02:41
31.08.2026
00:53
31.08.2026
10:33
31.08.2026
09:37
31.08.2026
07:28
31.08.2026
07:24
31.08.2026
07:06
31.08.2026
02:45
31.08.2026
02:41
31.08.2026
00:53
31.08.2026
00:20
30.08.2026
23:48
30.08.2026
23:10
30.08.2026
22:53
30.08.2026
22:03
30.08.2026
21:41
30.08.2026
19:37
30.08.2026
19:34
30.08.2026
19:33
30.08.2026
19:04
30.08.2026
18:30
30.08.2026
18:14
30.08.2026
17:15
30.08.2026
16:08
30.08.2026
15:57
30.08.2026
14:55
30.08.2026
14:17
Parlamentarul de la București, Claudiu Năsui, PRIMA reacție după desemnarea în Guvernul Tofan: „Acolo unde au predominat libertatea economică și proprietatea privată, oamenii au prosperat”
Moscova atacă numirea lui Claudiu Năsui ca ministru al Dezvoltării Economice la Chișinău și acuză „predarea” Republicii Moldova Bucureștiului
România, peste Japonia la salariul minim ajustat la costul vieții. Elveția conduce topul mondial, SUA abia pe locul 25
Colegiul Medicilor cere continuitate la medicamente pentru bolnavii de cancer, în timp ce Bolojan promite rezolvarea blocajelor de aprovizionare în câteva zile
Corina Călugăru discută cu reprezentanta AUF extinderea și consolidarea educației francofone în Republica Moldova
















