Islanda spune „nu” reluării negocierilor de aderare la UE, Bruxellesul respectă votul și mizează pe parteneriatul strâns

Uniunea Europeană a venit cu o reacție rezervată după ce Islanda a respins, prin referendum, redeschiderea negocierilor de aderare la blocul comunitar.

Instituțiile europene au subliniat că respectă pe deplin alegerea poporului islandez, după ce alegătorii au spus „nu” reluării discuțiilor de aderare la UE.

Comisia Europeană a reacționat discret la rezultatul scrutinului, desfășurat într-un climat intens disputat. Decizia Islandei riscă să încetinească impulsul actual al procesului de extindere al Uniunii.

După numărarea tuturor buletinelor, presa din Islanda a anunțat că 52,8% dintre alegători au respins propunerea guvernului de a începe negocierile cu Bruxelles, în timp ce opțiunea „da” a obținut 47,2% din voturi.

„Comisia Europeană ia act de rezultatul referendumului din Islanda. Comisia respectă alegerea poporului islandez. Islanda rămâne un partener apropiat al Uniunii Europene”, a declarat un purtător de cuvânt al Comisiei într-o scurtă declarație.

Între timp, președintele Consiliului European, António Costa, a schimbat mesaje cu prim-ministrul Islandei, Kristrún Frostadóttir. Potrivit purtătorului de cuvânt al lui Costa, „ambii lideri și-au exprimat dorința de a continua consolidarea relației dintre UE și Islanda”.

„Președintele Costa a subliniat că UE respectă pe deplin alegerea democratică a poporului islandez în referendumul de astăzi. Islanda rămâne unul dintre cei mai apropiați și mai de încredere parteneri ai UE”, a transmis purtătorul de cuvânt al președintelui Consiliului European.

Prim-ministrul islandez Kristrun Frostadottir anunțase anterior că, dacă alegătorii resping propunerea, va abandona complet chestiunea aderării la UE pentru restul mandatului său.

„Vreau să fiu absolut clară: acest guvern nu va relua negocierile de aderare în cursul acestei legislaturi”, care se întinde până în 2028, a dat asigurări lidera social-democrată, ea însăși favorabilă votului „da”.

„47% din populație a fost interesată de acest acord”, a declarat Frostadóttir, duminică, 30 august.

„Cred că este important să intrăm în lunile și săptămânile următoare și să respectăm acest punct de vedere”, a mai spus Kristrun Frostadottir.

Rezultatul referendumului transmite un semnal clar către Bruxelles: pentru o parte importantă a populației din Islanda, păstrarea controlului asupra pescuitului și a resurselor naționale contează mai mult decât avantajele unei integrări europene mai profunde.

O primă concluzie formulată după rezultatul strâns al referendumului este că poziția președintelui american Donald Trump în regiunea arctică nu i-a determinat pe islandezi să se apropie de Uniunea Europeană. Dezbaterea internă a rămas centrată pe teme tradiționale.

Campania pentru referendum a fost dominată de subiecte bine cunoscute în discuțiile din Islanda privind aderarea la UE: controlul asupra pescuitului și agriculturii, suveranitatea și modelul economic al țării. Aceste teme au eclipsat argumentele privind beneficiile unei integrări mai strânse.

Una dintre cele mai mari temeri ale alegătorilor a fost posibilitatea ca administrarea sectorului pescuitului să fie negociată în cadrul Politicii Comune în domeniul Pescuitului. Integrarea în acest cadru european a fost percepută ca un risc major.

Un argument central al taberei „NU” a fost avertismentul că aderarea la UE ar putea însemna pierderea controlului asupra cotelor de pescuit și deschiderea apelor islandeze pentru companii străine. Mulți alegători au indicat această problemă ca motiv principal pentru care s-au opus reluării negocierilor. Argumentele guvernului și ale susținătorilor „DA” nu au reușit să schimbe această percepție.

"Pentru tabăra „NU”, totul s-a redus la o singură problemă: pescuitul islandez și modul în care acesta s-ar integra în Politica Comună în domeniul Pescuitului, unde deciziile sunt împărțite cu alte 27 de țări", a declarat Hallgrímur Oddsson, fondatorul think tankului european Evrópustraumar.

La Bruxelles, oficialii și diplomații au privit Islanda drept un candidat de „cinci stele”, care ar fi putut demonstra că scepticii extinderii se înșală. Țara nordică era aproape sigură să devină favorită, având în vedere gradul ridicat de integrare deja existent în structurile economice ale blocului comunitar.

În perioada de dinaintea votului, Comisia responsabilă cu supravegherea procesului de aderare a păstrat un profil discret, dar a indicat că dorește să identifice soluții „creative” împreună cu Islanda pentru a aborda cele două dosare sensibile: pescuitul și agricultura. Totuși, mesajele Uniunii Europene, care sugerau disponibilitatea de a accepta anumite compromisuri în privința pescuitului, nu au schimbat opinia majorității electoratului.

Deși Islanda beneficiază deja de un acces larg la piața unică europeană, acordul actual exclude Politica Comună în Pescuit (PCP) și Politica Agricolă Comună (PAC). Aceste două capitole au rămas neatinse la ultima rundă de discuții privind aderarea, proces suspendat în 2013, când Reykjavik și Bruxelles au oprit negocierile.

Impactul referendumului islandez asupra campaniei de extindere a Uniunii Europene rămâne deocamdată incert. După ani de stagnare, extinderea a urcat în prim-planul agendei politice europene, mai ales în urma invaziei Rusiei în Ucraina.

Muntenegru este, în prezent, considerat favorit pentru următoarea aderare, după ce a închis provizoriu 18 dintre cele 33 de capitole necesare procesului. Autoritățile de la Podgorița aspiră ca țara să devină al 28-lea stat membru în 2028.

Chiar dacă instituțiile de la Bruxelles evită asumarea unor termene limită rigide, acestea recunosc importanța îndeplinirii promisiunii de extindere înainte ca statele candidate să-și piardă răbdarea. În acest context, Comisia pregătește reforme care să ofere beneficii concrete țărilor candidate, precum acces extins la anumite programe ale UE, încă dinainte ca acestea să devină membri cu drepturi depline.