Cine este „sponsorul” derusificării?

yupi.md

INTEGRARE // După ce învață limba română la cursuri oferite gratuit și finanțate din bani europeni, cei mai mulți dintre funcționarii alolingvi din R. Moldova continuă să comunice în rusă la locul de muncă

Statul nu ține o statistică a numărului lor și nici nu are încă elaborată o strategie de integrare a lor în societate. Chiar dacă are obligația de a integra lingvistic și cultural minoritățile naționale, timp de mai bine de zece ani Guvernul nu a alocat niciun bănuț în acest scop. Pe de altă parte, nici alolingvii nu depun eforturi pentru a învăța limba oficială a R. Moldova. După ce finalizează cursurile de limbă română, oferite gratuit, datorită suportului financiar al unei instituții europene, cei mai mulți dintre funcționarii rusofoni din R. Moldova continuă să vorbească și să scrie în limba rusă.

Româna, pe bani europeni

Înaltul Comisar OSCE pentru minoritățile naționale alocă anual un milion și jumătate de lei pentru a-i învăța pe funcționarii rusolingvi din R. Moldova limba română. Din această sumă, Asociația Națională a Trainerilor Europeni din Moldova (ANTEM) organizează cursuri de instruire pentru cel mult 400 de persoane. „O cifră infimă”, susține Lucia Cucu, director executiv al ANTEM. Potrivit ei, păstrând acest ritm, R. Moldova ar avea nevoie de încă cel puțin zece ani pentru a-i învăța pe toți funcționarii, polițiștii, medicii, asistenții sociali și vameșii să vorbească limba oficială a țării în serviciul căreia se află.

Până acum, trainerii de la ANTEM au reușit să-i învețe să vorbească și să scrie românește pe 2 500 de cetățeni moldoveni care activează în domeniul public. Cursurile durează de la șapte la 11 luni, în funcție de nivel. „Din păcate, nu toți își aplică în practică cunoștințele. După ce iau diplomele, absolvenții noștri se întorc la locurile lor de muncă și continuă să vorbească și să scrie rusește, pentru că nimeni nu îi obligă să vorbească și să scrie românește. Peste trei ani, uită tot ce i-am învățat și ar trebui să o luăm de la zero”, ne explică Lucia Cucu.

Diploma lui Formuzal

„Am 48 de ani și abia acum am reușit să învăț limba română. Chiar dacă tatăl meu este român, am trăit mai mulți ani peste hotare și în familia noastră se vorbea rusește”, ne explică Roman Florescu, directorul Gimnaziului nr. 2 din Bălți, care a beneficiat de cursuri gratuite de studiere a limbii române. Chiar dacă gimnaziul pe care îl conduce este rusesc, Florescu susține că obișnuiește să vorbească în română cu colegii săi care cunosc această limbă. „În plus, documentele oficiale le scriem în română, așa că am nevoie să cunosc cât mai bine limba de stat”, susține bărbatul.

Și bașcanul din Găgăuzia, Mihail Formuzal, are acasă o diplomă de absolvire a cursurilor de limbă română, chiar dacă nu prea obișnuiește să vorbească românește. „Domnul Formuzal cunoaște limba română și, de altfel, o vorbește destul de bine”, ne asigură directorul executiv al ANTEM.

Totuși, la solicitarea adresată în limba română de a ne comunica în ce măsură îi sunt utile cunoștințele acumulate la aceste cursuri, Formuzal nu ne-a răspuns.

De când conduce autonomia, Formuzal a avut perioade în care și-a încurajat subalternii să vorbească și să scrie în limba oficială, dar și perioade în care a respins corespondența de la Guvern pentru că demersurile oficiale nu erau traduse și în rusă sau găgăuză.

Anacronisme la Parlament

Deși legea stabilește expres că funcționarii publici și aleșii poporului sunt obligați să cunoască limba oficială, toate proiectele de lege care intră în Parlament sunt și astăzi însoțite de o variantă tradusă în limba rusă.

„Așa stabilește Regulamentul Parlamentului. Proiectele de la Guvern, Președinție și alte instituții cu drept de inițiativă legislativă vin cu varianta în rusă de acolo. Proiectele de acte legislative şi propunerile legislative înaintate de deputaţi se prezintă în limba română sau în limba rusă, iar Secretariatul Parlamentului asigură traducerea lor în cealaltă limbă obligatorie. Avem traducătorii noștri”, ne explică Maxim Ganaciuc, șeful Direcției documentare parlamentară din cadrul Secretariatului Parlamentului.

240 de mii de lei în 20 de ani

Chiar dacă recunoaște că problema integrării lingvistice a minorităților naționale este una acută, timp de zece ani Guvernul nu a întreprins aproape nimic pentru a redresa situația. Şefa Direcţiei relaţii interetnice şi funcţionarea limbilor din cadrul Biroului Relații Interetnice (BRI), Ludmila Burlaca, ne-a declarat că o strategie pe termen lung pentru integrarea minorităților naționale este elaborată abia acum (asta deși BRI a fost fondat cu 20 de ani în urmă – n.r.). „Dacă vor fi alocate resurse financiare pentru implementarea ei, până în anul 2015, circa 60% din minorități ar putea învăța limba română”, afirmă optimistă Burlaca.

Până acum, din cele circa două milioane de lei acordate anual din bugetul de stat pentru finanțarea BRI, mai bine de 80 la sută se cheltuiau pentru salarizarea funcționarilor. Singurii bani alocați pentru a-i învăța româna pe alolingvi au fost 90 de mii de lei oferite în 2010 pentru editarea manualelor și caietelor „Limba care ne unește” și 150 de mii de lei alocate în 2013 pentru crearea unui program de studiere la distanță a limbii române printr-un sistem de videoconferințe.

Paradox moldovenesc

Atât Lucia Cucu, cât și Ludmila Burlaca afirmă că în ultimii ani cursurile de limbă română sunt solicitate de funcționari tineri, cu vârste între 21 și 35 de ani. Chiar dacă aceștia au învățat limba română în școală și chiar au susținut examen la această disciplină la BAC, cursurile organizate de ANTEM le încep de la primul nivel, cel de cunoaștere elementară a limbii. Pe de altă parte, potrivit Ministerului Educației, în acest an, din cei peste 4 700 de alolingvi care au susținut BAC-ul, doar 600 sau 12,84% au obținut note mai mici de 5.

Aproximativ 400 de mii de alolingvi existau în R. Moldova cu zece ani în urmă, potrivit recensământului din 2004

Lucia Cucu, director executiv ANTEM:

„Astăzi se impune imperativ realizarea unui studiu pentru stabilirea nivelului de cunoaștere a limbii române de către funcționari și introducerea unui sistem unic de instruire lingvistică, începând din grădiniță. În R. Moldova există material didactic necesar pentru studierea limbii române”.