China reia „diplomația panda” cu SUA, într-un nou semnal de apropiere după vizita lui Xi Jinping la Casa Albă

Relațiile dintre Statele Unite și China transmit un nou semnal de apropiere, odată cu revenirea așa-numitei „diplomații panda”.

Anunțul președintelui chinez Xi Jinping, potrivit căruia doi urși panda vor ajunge în curând la grădina zoologică din Atlanta, a relansat în această săptămână „diplomația panda” dintre Beijing și Washington. Este vorba despre un instrument de influență subtilă, folosit de China de mai multe decenii pentru a transmite semnale privind starea relațiilor bilaterale.

Ping Ping și Fu Shuang, cele două exemplare pe care China urmează să le trimită la Atlanta, se înscriu într-o tradiție începută în relația cu Statele Unite în 1972. Atunci, Beijingul a oferit Washingtonului doi urși panda, Ling Ling și Hsing Hsing, după vizita istorică în China a președintelui american Richard Nixon.

Xi Jinping a anunțat sosirea celor doi urși în timpul ceremoniei de bun venit organizate de președintele american Donald Trump la Casa Albă. Liderul chinez a descris acordul drept „o veste bună” și i-a prezentat pe panda drept „emisari ai prieteniei dintre chinezi și americani”.

În baza unui acord de cooperare internațională privind protecția ursului panda gigant, semnat recent între Asociația Chineză pentru Conservarea Faunei Sălbatice și grădina zoologică din Atlanta, masculul Ping Ping și femela Fu Shuang vor începe o ședere de zece ani în Statele Unite.

Partea americană a pregătit îmbunătățiri ale facilităților pentru a găzdui animalele. Experții chinezi au oferit, de asemenea, îndrumări tehnice privind cuștile, alimentația, îngrijirea și standardele sanitare necesare pentru menținerea sănătății urșilor panda.

Atlanta a fost timp de mai mulți ani unul dintre principalele centre de cooperare dintre cele două țări în domeniul creșterii urșilor panda. În 2024, însă, grădina zoologică a returnat Chinei cele patru exemplare pe care le avea, după 25 de ani de colaborare.

Returnarea animalelor a avut loc într-o perioadă în care programele de împrumut al urșilor panda către Statele Unite păreau să se reducă, pe fondul deteriorării relațiilor bilaterale. Reluarea diplomației panda poate reprezenta acum un semnal puternic privind îmbunătățirea relațiilor americano-chineze.

Decizia actuală prelungește dezghețul început în 2024, când un cuplu de panda a fost trimis la grădina zoologică din San Diego, în cadrul unui nou acord de cooperare pentru o perioadă de zece ani.

La acel moment, Beijingul a amintit că Xi Jinping făcuse cu câteva luni înainte referire la dorința locuitorilor din California de a primi noi exemplare. Președintele chinez a prezentat atunci animalele drept „emisari ai prieteniei” dintre cele două popoare.

Așa-numita „diplomație panda” are o istorie de sute de ani și a fost reluată de Republica Populară Chineză la sfârșitul anilor 1950. Începând cu 1984, Beijingul a renunțat treptat la oferirea directă a animalelor și a introdus formule bazate pe împrumuturi și cooperare științifică pe termen lung.

Conform acordurilor încheiate în prezent, China păstrează proprietatea asupra tuturor animalelor. Puii născuți în străinătate trebuie să se întoarcă în țara asiatică atunci când ajung la maturitate sexuală, iar exemplarele adulte sunt returnate la bătrânețe.

Cooperarea dintre China și Statele Unite a permis nașterea a 17 pui de urs panda în grădinile zoologice americane. De asemenea, au fost dezvoltate cercetări privind comportamentul, nutriția, genetica, reproducerea și bolile acestor animale, consolidând totodată dimensiunea simbolică a unei specii pe care China o consideră un „tezaur național”.

Dacă privești un panda uriaș într-o grădină zoologică din afara Chinei, indiferent dacă este vorba despre Statele Unite, Germania sau o altă țară, este foarte probabil ca animalul să aparțină Chinei.

Timp de decenii, China și-a folosit mascotele adorabile, originare din câteva lanțuri muntoase din sudul țării, ca parte a strategiei sale speciale de „diplomație panda”. În 1972, Beijingul a oferit doi panda Grădinii Zoologice Naționale din Washington, D.C., pe fondul încălzirii relațiilor dintre cele două țări.

„Este un fruct la îndemână care poate fi folosit pentru a genera bunăvoință între China și oamenii din alte țări”, a declarat Benjamin Ho, profesor asistent în cadrul programului China de la Școala de Studii Internaționale S. Rajaratnam din Singapore.

Un urs panda găzduit într-o grădină zoologică străină a rămas un simbol important al cooperării dintre China și țările din întreaga lume. Programul mondial de reproducere a urșilor panda este prezentat, de asemenea, ca o oportunitate comună de cercetare, menită să extindă eforturile de conservare a acestei specii vulnerabile.

În anii 1980, confruntată cu scăderea numărului de urși panda, China a decis să înceteze oferirea lor și să înceapă să îi împrumute. Măsura a urmărit atât protejarea animalelor, cât și dezvoltarea unor programe internaționale de reproducere în captivitate.

În cadrul acestor programe, China împrumută urși panda uriași grădinilor zoologice din întreaga lume pentru perioade limitate. Costul poate ajunge la un milion de dolari pe an pentru fiecare animal, în timp ce grădinile zoologice cheltuiesc alte sute de mii de dolari pentru hrană, îngrijire și întreținere.

Unele instituții ajung chiar să se îndatoreze serios pentru a putea găzdui aceste animale, care necesită facilități speciale, personal instruit și asistență medicală permanentă.

Și puii de panda născuți în afara Chinei aparțin, cu rare excepții, statului chinez. Din 1985, Beijingul solicită ca puii proveniți din animalele împrumutate să fie returnați țării. Grădinile zoologice trebuie, de asemenea, să plătească o „taxă pentru copii” de cel puțin 200.000 de dolari pentru fiecare pui.

Revenirea urșilor panda la Atlanta are astfel o valoare care depășește conservarea unei specii vulnerabile. Pentru Beijing și Washington, animalele pot deveni din nou simboluri ale dialogului, cooperării și unei posibile îmbunătățiri a relațiilor dintre cele două mari puteri.

În acest context, Donald Trump și Xi Jinping sunt așteptați la o cină de stat la Casa Albă, unde vor fi prezenți și cei mai mari lideri din domeniul tehnologiei.