Chiloții și sindromul lui Feo Salam

Trustia, elegii politikoase

Ieri am discutat despre Feo Salam, doctorul reabilitat și candidat, care, dacă nu se dezgolea, expert rămânea. Dar s-a dezgolit ca un amator al jurisprudenței autohtone și striptisului și toată lumea a descoperit că nu diploma universitară îl reprezintă cu adevărat, ci chiloții. Chiloții lui băteau licența, masteratul și doctoratul luate împreună. Eufemistic vorbind, fundul său arăta mai convingător decât capul.

Că prioritatea lui Salam nu pare să fie în mod evident organul cu care gândește, ci cel pe care șede, nu e neapărat rău, dacă nu îți planifici să-ți folosești mintea, dacă scopul e numai să te reproduci și nu te interesează evoluția umanității. Și de ce te-ar interesa, dacă nu îți aduce venit și îți pune în pericol existența fizică?

Unii s-au grăbit să-l numească pe Salam trădător, să-i pună la îndoială patriotismul, dar lipsa patriotismului la imbecili e spre binele patriei, așa că se poate considera că, dezgolindu-se public, Feo Salam a făcut un act patriotic: s-a autodenunțat. El s-a sinucis intelectual în văzul feisbucului, ca să câștige voturile unora ca el, care, trebuie să recunoaștem, sunt destul de mulți, dar, din fericire, asta e singura lor calitate. De fapt, așa pățesc cei care, în loc să-și antreneze creierul, își antrenează bucile.

Acum stau și mă gândesc la spusele lui Putin, care le-a sugerat molotovenilor să voteze cu dodonii, dacă vor că statalitatea lor să rămână suverană și demnă, să fie luată în seamă de el în uniunea eurasiatică în descompunere înainte de se coaliza. Cu alte cuvinte, Putin o ia de la început, orwellian: războiul este pacea, libertatea este sclavie, ignoranța este forța... Ne are de proști sau e afectat de vreun sindrom ca Salam?

Al vostru cantindat, Ion Buraga