Ambulanța București-Ilfov, în criză de personal și sub presiunea intervențiilor: dr. Alis Grasu demontează zvonurile și explică mizele sistemului de urgență

Dr. Alis Grasu, managerul general al Serviciului de Ambulanță București-Ilfov (SABIF), a fost invitata Academiei de Sănătate, unde alături de acad. prof. dr. Irinel Popescu și jurnalistul Val Vâlcu a discutat despre activitatea serviciului de ambulanță, provocările din sistem și modul în care sunt gestionate urgențele.

"Sunt zvonuri false, care s-au repetat în mod categoric. Nu am avut niciun caz atât de dramatic precum cel din acest weekend, de la Cluj" - a subliniat dr. Alis Grasu, respingând informațiile eronate apărute în spațiul public.

Acad. univ. dr. Irinel Popescu a atras atenția asupra folosirii abuzive a imaginii sale în scopuri comerciale: "Am fost folosit nu o dată, ci de multe ori pentru a promova așa-zise medicamente, în fapt niște escrocherii, pe care oamenii chiar le plăteau și care, de fapt, uneori puteau fi chiar nocive".

Referindu-se la infrastructura informatică și la modul de gestionare a intervențiilor, dr. Alis Grasu a explicat: "Nu am mai avea acces la bazele de date și, în al doilea rând, am pierde posibilitatea de a gestiona în mod real și obișnuit urgențele". Fără aceste instrumente moderne, reacția rapidă ar fi serios afectată.

Despre tipurile de echipaje care intervin la urgențe, dr. Grasu a precizat: "Sunt ambulanțele de nivelul cel mai înalt, acelea cu medic de urgență sau cu medic cu atestat de medicină de urgență, respectiv medic cu specialitate de medicină de familie și atestat de medicină de urgență". Acestea asigură intervențiile cele mai complexe în teren.

O problemă majoră rămâne lipsa de personal: "Toate categoriile de personal sunt deficitare. Noi scoatem în mod repetat posturi la concurs. Acum vom avea 17 posturi de medici pe care le vom scoate în cursul acestei luni la concurs. Din păcate, nu suntem atractivi pentru medici. Este o meserie cu riscuri foarte mari" - a punctat dr. Alis Grasu, arătând că eforturile de recrutare sunt constante, dar greu de încununat de succes.

Condițiile de lucru pe teren sunt adesea tensionate. "De foarte multe ori sunt medii ostile, în care cu greu îți poți desfășura activitatea, sub presiunea timpului și sub presiunea aparținătorilor.

Toată lumea filmează ceea ce faci și înregistrează ceea ce faci, așa că trebuie să fii foarte atent la fiecare gest, la fiecare manoperă, la fiecare vorbă pe care o spui, astfel încât oamenii să fie convinși că tot ceea ce faci este absolut în ordine" - a explicat dr. Grasu, arătând cum monitorizarea permanentă sporește stresul echipelor medicale.

Structura sistemului de intervenție este împărțită în două componente principale. "Prima este componenta de ambulanță, aceea care lucrează cu asistenți medicali, din ce în ce mai mulți asistenți medicali cu studii superioare, dar și asistenți cu școli postliceale, categoric foarte bine antrenați pentru a lucra în urgență.

Cealaltă componentă este formată din paramedici, pompieri cu un curs de prim ajutor, și ei antrenați să lucreze în urgență, precum și din mașini de terapie intensivă" - a detaliat dr. Alis Grasu, subliniind colaborarea dintre echipaje.

Rezultatele intervențiilor sunt încurajatoare. "Avem o rată de resuscitare care, luna trecută, a fost chiar de 16%. Adică stăm foarte bine dacă ne raportăm la rata de resuscitare la nivel european, iar aceste date se referă la Serviciul de Ambulanță București-Ilfov" - a spus dr. Grasu, arătând că standardele SABIF se aliniază celor europene.

Un rol important în salvarea de vieți îl au și voluntarii, chiar dacă nu provin din domeniul medical. "Voluntarii nu au, în principiu, nicio legătură cu medicina. Sunt oameni din toate domeniile de activitate: elevi, studenți, informaticieni, jurnaliști, polițiști, oameni din absolut toate domeniile. Ei sunt antrenați și învățați de instructori de la Societatea de Salvare să efectueze manevre simple, salvatoare de viață" - a explicat dr. Alis Grasu.

În sprijinul intervențiilor rapide au fost instalate și defibrilatoare în numeroase spații publice. "Am montat defibrilatoare în foarte multe locuri. Și dacă, o singură dată în mulți ani, este folosit un defibrilator la timp pentru a salva o viață, și-a meritat pe deplin să fie acolo, în locul respectiv" - a subliniat medicul, evidențiind importanța acestor echipamente.

În ceea ce privește consumul de droguri și efectele sale acute, dr. Grasu a remarcat: "Sunt mai multe cazuri de supradoză. Nu neaparat a crescut numărul celor care intră în stop respirator. S-a solicitat o creștere a numărului de persoane care solicită fie pentru sevraj, fie pentru supradoză". Astfel, cererea de intervenții pe acest segment este în creștere, chiar dacă nu toate cazurile ajung în stop respirator.

Emisiunea Academia de Sănătate, în cadrul căreia au fost făcute aceste declarații, va fi difuzată marți, 10 august, de la ora 10:00, pe canalele online ale organizatorilor.