ONU și Kievul acuză Rusia de torturi și abuzuri sexuale sistematice asupra prizonierilor ucraineni și anunță peste 300 de centre de detenție și 129 de execuții documentate

Foşti deţinuţi şi oficiali ucraineni acuză Rusia că torturează sistematic prizonierii de război şi civilii reţinuţi, ţinându-i izolaţi şi supunându-i la bătăi, şocuri electrice şi abuzuri sexuale. Mii de persoane se află în continuare în captivitate.

Rusia a respins aceste acuzaţii, prezentate în cadrul unei reuniuni informale a Consiliului de Securitate al ONU.

Maria Zabolotskaya, reprezentant adjunct al Rusiei la ONU, a numit situaţia ”o campanie de dezinformare” şi a susţinut că prizonierii ruşi din Ucraina au fost supuşi la ”tortură, degradare şi abuzuri morale şi fizice”.

Khuan Alberto Levya Garsiya, militar ucrainean în activitate, a declarat că forţele ruse care l-au capturat l-au supus tuturor formelor imaginabile de tortură pe parcursul celor 1.183 de zile de captivitate.

”Da... am fost torturat”, a spus el jurnaliştilor după reuniunea ONU.

El a relatat că ”orice vă puteţi imagina că i se poate face unui om pentru a-l răni sau umili împotriva voinţei sale” i-a fost aplicat. Nu doar abuzuri verbale sau fizice, ci bătăi zilnice, electrocutări, exerciţii fizice excesive pe un ger năprasnic, la temperaturi sub zero grade, precum şi abuzuri sexuale. Tot ce se poate aplica unei persoane pentru a o face să cedeze psihic a fost folosit împotriva lui şi a majorităţii camarazilor săi.

Garsiya a spus că a avut norocul să supravieţuiască. Doi dintre prietenii săi au fost însă bătuţi până la moarte în centrele de detenţie din regiunea Doneţk. Prizonierii erau ţinuţi în ”barăci supraaglomerate, fără condiţii adecvate”, unde ”aproape toţi prizonierii de război sufereau de dizenterie”, iar mulţi mureau de foame, a povestit el în cadrul reuniunii ONU.

De origine ucraineană, cu tată cubanez, el a mărturisit că gardienii l-au vizat în mod special din cauza numelui său latino-american, acuzându-l că este ”mercenar şi spion american”.

Leniie Umerova, activistă tătară din Crimeea, eliberată în urma unui schimb de prizonieri în 2024, a relatat că a fost reţinută în timp ce încerca să-şi viziteze tatăl grav bolnav în Crimeea.

Umerova a descris cum a fost transferată prin ”şapte centre de detenţie”, un traseu pe care l-a numit ”un carusel al represiunii”. Ea a acuzat Rusia că recurge la tortură împotriva ucrainenilor aflaţi în captivitate. Oleg Guşin, reprezentant al Cartierului General de Coordonare al guvernului ucrainean pentru tratamentul prizonierilor de război, a declarat că prizonierii ucraineni au fost ”ucişi şi torturaţi” în detenţie.

Guşin a precizat că autorităţile de la Kiev au identificat ”peste 300 de locuri de detenţie” în Rusia şi pe teritoriul ucrainean ocupat. Deşi peste 9.000 de ucraineni au fost repatriaţi în urma schimburilor de prizonieri, ”mii” de persoane rămân în captivitate rusă.

Însărcinatul cu afaceri al Ucrainei, Volodimir Pavlicenko, a cerut intensificarea presiunii internaţionale şi tragerea la răspundere a Rusiei pentru modul în care sunt trataţi prizonierii.

GENERALIZATE ŞI SISTEMATICE

Claudia Fuentes Julio, Secretar General Adjunct al ONU pentru Drepturile Omului, a declarat că monitorizarea efectuată de ONU a arătat că ”tortura şi relele tratamente generalizate şi sistematice aplicate prizonierilor de război şi civililor deţinuţi ucraineni de către autorităţile Federaţiei Ruse continuă”, inclusiv prin violenţă sexuală.

Potrivit acesteia, din februarie 2022, Înaltul Comisariat al ONU pentru Drepturile Omului a documentat execuţia a 129 de prizonieri de război ucraineni la scurt timp după capturare. De asemenea, a înregistrat decesul a 48 de persoane aflate în detenţie, cauzat de tortură, refuzul acordării îngrijirilor medicale sau alte condiţii inumane de detenţie.

Fuentes Julio a subliniat că peste 95% dintre prizonierii de război ucraineni intervievaţi au relatat că au fost supuşi torturii sau relelor tratamente.

Mai mult de jumătate dintre aceştia au raportat acte de violenţă sexuală, inclusiv ”viol, viol în grup, loviri în timp ce erau dezbrăcaţi, lovituri în zona organelor genitale, şocuri electrice aplicate organelor genitale şi mameloanelor, precum şi tratamente degradante cu caracter sexual”.

”ONU a primit relatări constante despre bătăi severe cu obiecte precum bastoane, curele grele şi bucăţi de lemn, şocuri electrice, atacuri cu câini, simulări de execuţie şi alte forme de tortură”, a adăugat ea.

Fuentes Julio a precizat că OHCHR a documentat şi cazuri de tortură şi rele tratamente aplicate prizonierilor de război ruşi şi celor din ţări terţe aflaţi în custodia Ucrainei, însă la o scară fundamental diferită.

Potrivit oficialului ONU, aproximativ jumătate dintre prizonierii ruşi şi cei din ţări terţe intervievaţi au raportat abuzuri suferite în etapele iniţiale ale captivităţii. Astfel, diferenţele de amploare rămân semnificative între cele două părţi implicate.