Țările NATO de la granița cu Rusia își blindează infrastructura energetică de teama unui atac sub „steag fals”

În nord-estul Europei, statele NATO aflate la frontiera cu Rusia trec la măsuri de securitate fără precedent pentru protejarea infrastructurii energetice şi strategice. Avertismentele privind posibile acte de sabotaj şi operaţiuni sub „steag fals” amplifică tensiunile într-o perioadă delicată pentru alianţa occidentală.

Vecinii nordici ai Rusiei, ţări membre NATO, îşi întăresc paza şi controlul în jurul barajelor, centralelor electrice şi infrastructurii de gaze naturale. Aceasta scoate în evidenţă îngrijorarea tot mai mare că Moscova ar putea orchestra un atac sub „steag fals” împotriva unor obiective de pe teritoriul lor, folosind drone ucrainene.

Lituania a anunţat săptămâna trecută că Moscova ar lua în calcul un asemenea scenariu. La rândul lor, Polonia, Letonia şi Estonia au avertizat în privinţa unor posibile acte de sabotaj menite să testeze reacţia NATO, într-un moment în care angajamentul SUA faţă de alianţa militară occidentală este pus sub semnul întrebării.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a susţinut luna trecută că avertismentele referitoare la atacuri clandestine ruseşti sunt „poveşti de groază”, folosite pentru a justifica militarizarea Occidentului împotriva Rusiei.

Polonia şi cele trei state baltice, care au frontieră cu Rusia şi pe teritoriul cărora au fost descoperite drone ucrainene, nu vor să-şi asume niciun risc şi reacţionează prin consolidarea dispozitivelor de securitate.

„Nu suntem naivi, vedem informaţiile, citim printre rânduri şi ne facem temele”, a declarat pentru Reuters ministrul lituanian al apărării, Robertas Kaunas.

Kaunas, premierul Letoniei, dar şi patru responsabili ai serviciilor de informaţii şi ai unor mari companii din regiune au prezentat noi detalii despre evaluările serviciilor secrete. Ei au descris măsurile luate pentru protejarea infrastructurii, ca răspuns la aceste ameninţări tot mai insistente.

„Creştem securitatea infrastructurilor noastre critice. Facem schimb constant de informaţii cu serviciile noastre secrete cu privire la paşii de urmat”, a explicat ministrul lituanian al apărării.

Luna trecută, Lituania a desfăşurat armata în sprijinul poliţiei pentru a asigura securitatea terminalului său de import de gaz natural lichefiat, a terminalului de produse petroliere, a unei legături electrice cheie cu Polonia, precum şi a centralei hidroelectrice cu acumulare prin pompare Kruonis.

„Transmitem un semnal clar că, dacă va fi nevoie, ne vom apăra”, a subliniat Kaunas.

Letonia a consolidat măsurile de securitate în jurul tuturor infrastructurilor critice. Printre acestea se numără barajul de pe râul Daugava, în apropiere de capitala Riga, şi instalaţia subterană de stocare a gazelor de la Incukalns, a declarat premierul Andris Kulbergs. „O ameninţare hibridă potenţială este mai probabilă decât înainte”, a apreciat el.

În luna mai, Rusia a acuzat statele baltice că ar intenţiona să permită dronelor ucrainene să atace Rusia de pe teritoriul lor şi a ameninţat cu represalii. Declaraţiile Moscovei au generat dezminţiri, proteste şi temeri că ar putea fi pregătit chiar un atac sub steag fals pentru a justifica o reacţie împotriva acestor ţări.

Un oficial al serviciilor de informaţii din statele baltice a spus că evaluările interne indică faptul că agenţiile de informaţii militare şi interne ruseşti iau în calcul un posibil atac sub steag fals împotriva unor infrastructuri din Rusia, dar şi din ţările baltice sau din Polonia. O astfel de operaţiune, care ar utiliza drone de fabricaţie ucraineană, ar putea fi pusă în practică la scurt timp după aprobarea de către conducerea de la Moscova, inclusiv de către preşedintele Vladimir Putin.

Potrivit oficialului, principala îngrijorare nu este impactul direct al unui astfel de atac, ci „haosul politic” pe care l-ar putea declanşa la sediul NATO din Bruxelles, în timp ce statele europene şi SUA ar discuta dacă şi cum să răspundă.

O altă sursă din regiune, însă, este mai rezervată. Aceasta consideră că numeroase avertismente venite de la „serviciile de informaţii aliate” în legătură cu activitatea Rusiei au creat o „impresie copleşitoare” în rândul statelor baltice, dar că atacurile ar putea avea loc „între astăzi şi niciodată”.

Moscova susţine că, din „rusofobie”, Occidentul o acuză cu regularitate de acţiuni maligne fără a aduce dovezi. NATO şi ambasada Rusiei la Vilnius nu au răspuns deocamdată solicitărilor de comentarii.

În Polonia, gigantul petrolier şi gazier Orlen analizează rute alternative de import de gaze naturale, în eventualitatea în care căile obişnuite ar fi compromise, potrivit unei persoane familiarizate cu activitatea companiei.

Orlen asigură 80% din necesarul de gaz al ţării prin terminalul de gaz natural lichefiat din Swinoujscie, de pe coasta Mării Baltice, şi printr-o conductă submarină care vine din Norvegia. Operatorul de infrastructură Gaz-System acţionează în regim de „vigilenţă sporită”, a relatat o altă sursă direct implicată. Orlen a refuzat să ofere detalii despre măsurile preventive, în timp ce un purtător de cuvânt al Gaz-System a precizat că societatea monitorizează atent situaţia geopolitică şi reacţionează corespunzător.

Compania de stat responsabilă de construirea primei centrale nucleare din Polonia, Polskie Elektrownie Jadrowe, a anunţat apariţia unor documente falsificate ale companiei, menite să creeze confuzie în rândul părţilor interesate. Urmele acestor falsificări duc, potrivit companiei, „la est de Polonia”.

Compania derulează o anchetă împreună cu serviciile speciale şi forţele de ordine şi urmăreşte orice risc de sabotaj sau alt tip de ameninţare îndreptată împotriva viitorului şantier, a precizat purtătorul de cuvânt Marcin Skolimowski.

Operatorul reţelei electrice din Polonia şi o structură a armatei au început încă din iulie să întărească măsurile de securitate în jurul unei linii de transport de energie electrică către Ucraina. Această linie contribuie la stabilizarea reţelei electrice ucrainene, grav afectate de război şi aflate de mult timp sub tirul atacurilor ruseşti.

„Aceasta este o zonă în care este necesară o vigilenţă sporită, aşa că folosim toate resursele disponibile”, a declarat pentru Reuters purtătorul de cuvânt al operatorului reţelei, Maciej Wapinski, care se aşteaptă ca armata să participe şi în alte regiuni estice la garantarea securităţii infrastructurii critice.

Drone misterioase au fost semnalate, în ultima perioadă, în mai multe zone din Europa. Autorităţile germane au descoperit pe aeroportul Leipzig/Halle o dronă încărcată cu explozibili, săptămâna trecută. Ministrul german de interne, Alexander Dobrindt, a calificat incidentul drept un atac hibrid, fără a indica un autor. Rusia a respins acuzaţiile unor politicieni germani şi ale presei locale, potrivit cărora ea ar fi responsabilă.

Wojciech Kononczuk, directorul Centrului pentru Studii Orientale (OSW), un institut polonez finanţat de stat, consideră că o serie de acuzaţii lansate de Rusia, conform cărora statele baltice ar acţiona pentru Ucraina, ar putea pregăti terenul pentru viitoare atacuri ruseşti în regiune.

El a menţionat că, în condiţiile în care forţele ruse întâmpină dificultăţi majore în Ucraina, iar loviturile ucrainene asupra instalaţiilor energetice şi a altor infrastructuri provoacă pagube serioase economiei ruse, obiectivul Moscovei ar fi să recâştige iniţiativa.

Mesajul transmis Europei, afirmă Kononczuk, ar fi că, dacă nu acceptă cererile Moscovei, Rusia va extinde destabilizarea. Este un pariu riscant, bazat pe calculul că, în tabăra occidentală, nu există suficientă voinţă de a riposta.