Care sunt CAUZELE posibile în DURERILE de cap

sursa: google.ro

Orice factor care amplifică nivelul de stres poate cauza dureri de cap sau migrene. Cefaleea determinată de stările de tensiune poate fi cauzată de modificarea compoziţiei chimice a creierului sau de spasmul musculaturii de la nivelul gâtului, feței, mandibulei sau scalpului. Migrena este determinată de dilatarea sau îngustarea vaselor cerebrale şi se manifestă prin cefalee şi tulburări vizuale, ce pot fi însoţite de senzaţie de greaţă, vărsături şi fotofobie.

Durerile de cap pot fi determinate de nenumăraţi factori, printre cei mai importanţi regăsindu-se:

1. Activităţile fizice intense
Activităţile fizice epuizante, incluzând sexul, se pot finaliza cu dureri de cap datorate efortului. Efortul fizic produce inflamarea vaselor de sânge din cap, gât şi scalp, urmată de intensificarea tensiunii. Exemplu: Cefaleea legată de activitatea sexuală. Aceste tipuri de durere sunt specifice persoanelor cu istoric de migrenă.

2. Parfumurile puternice
Mirosurile puternice - chiar şi cele plăcute - cauzează migrene în cazul multor persoane. Legătura dintre parfum şi migrenă este încă neclară, dar se consideră că mirosul stimulează sistemul nervos. Cei mai importanţi trigeri ai durerilor de cap sunt consideraţi a fi: mirosul de vopsea, polenul şi mireasma anumitor tipuri de flori.

3. O poziţie incorectă a corpului
Nu este necesară munca până la extenuare pentru a se acumula presiune la nivelul muşchilor capului şi gâtului, ci este suficientă o poziţie incorectă la birou. Cele mai comune forme de adoptare a unei poziţii incorecte la birou, includ: umerii curbaţi în afară, utilizarea unui scaun fără suport pentru zona lombară, menţinerea monitorului într-o poziţie prea joasă sau prea ridicată, susţinerea telefonului cu umărul. În cazul în care suferiţi frecvent de cefalee determinată de starea de tensiune, încercaţi să analizaţi poziţia corpului pe care o adoptaţi pe parcursul unei zile de lucru.

4. Inactivitatea – „migrenă de week-end”
Majoritatea migrenelor determinate de lipsa de activitate se manifestă în weekend. Aceste dureri pot fi rezultatul unor factori care s-au cumulat pe perioada săptămânii de lucru - stres, somn insuficient, omiterea servirii unor mese - declanșați de perioada de relaxare ce urmează. În cazul în care vă confruntaţi cu astfel de migrene, încercaţi să vă modificaţi programul de weekend: petrecerea unui număr mare de ore în pat, un program de somn mult prelungit faţă de cel din cursul săptămânii, scăderea dozei de cafeină (ex: omiterea cafelei de dimineaţă), modificarea orei de servire a micului dejun, sunt principalele cauze ale durerilor de cap resimţite la final de săptămână.

5. Accesoriile pentru păr
Modul în care este purtat părul poate avea multe implicaţii asupra capului. Părul strâns puternic cu un elastic poate încorda ţesuturile conective de la nivelul scalpului, cauzând astfel durere de cap; bentiţele, panglicile, pălăriile şi fesurile strâmte pot crea acelaşi efect. Dacă durerea de cap este cauzată de purtarea unor accesorii inadecvate, tratamentul potrivit este îndepărtarea acestora.

6. Fumatul
Fumatul este factor declanşator al durerilor de cap nu numai pentru persoanele ce fumează activ, ci şi pentru fumătorii pasivi. Nicotina conţinută de ţigări cauzează îngustarea vaselor de sânge din creier. Studiile au demonstrat că renunţarea la fumat sau reducerea/evitarea expunerii la fumul de ţigară are efecte pozitive semnificative în cazul pacienţilor care suferă de cefalee episodică - manifestată prin durere periorbitară intensă, congestie nazală şi/sau hiperlacrimație.

7. Deshidratarea
Organismul uman este alcătuit în proporţie de 65% din apă. Deshidratarea apare ca rezultat al pierderii excesive de apă din organism şi include şi pierderea de electroliţi şi minerale esenţiale. Deshidratarea poate reprezinta o cauză importantă a durerilor de cap, mai ales ţinând cont de faptul că majoritatea persoanelor o definesc greşit, asociind-o obligatoriu cu temperaturile ridicate şi cu senzaţia de sete. Pe lângă durerea de cap, deshidratarea mai este însoţită şi de simptome precum slăbiciune musculară, senzaţie de oboseală, sete excesivă, stare confuză etc.

8. Brânză nobilă
Unul dintre cei mai comuni factori declanşatori ai migrenei este brânza „veche” (matură), incluzând brânza albastră (Gorgonzola, Roquefort, Danablu etc), brânza Brie, brânza cheddar, feta, mozzarella, parmezan şi brânza Swiss. Cauza este o substanţă denumită tiramina, regăsită în brânza fermentată şi care se formează în momentul în care anumite proteine se descompun. Cu cât produsul este mai vechi (mai matur) cu atât creşte conţinutul de tiramină şi riscul dezvoltării unei migrene.

9. Vinul roşu
Tiramina se regăseşte, pe lângă brânza fermentată, şi în conţinutul vinului roşu şi în anumite tipuri de lichior. Deoarece alcoolul creşte fluxul de sânge către creier, efectul poate fi mult mai intens. În cazul în care aţi remarcat că evenimentele la care aţi consumat vin roşu sunt urmate de episoade de migrenă, renunţaţi la acest produs. Pentru a putea consuma ocazional un pahar de vin roşu, cereţi medicului Dumneavoastră să vă recomande un tratament medicamentos preventiv.

10. Semipreparatele din carne
Carnea procesată (salamuri, şuncă presată, muşchi file etc.) conţine, pe lângă tiramină, aditivi alimentari cunoscuţi sub denumirea de nitraţi sau nitriți. În cazul unor persoane, aceşti aditivi cresc fluxul de sânge spre creier, cauzând dureri de cap atipice migrenelor: durerea este resimţită în paralel la nivelul ambelor părţi, în timp ce în cazul migrenei clasice, durerea afectează o anumită partea a capului.

11. Nerespectarea programului de servire a mesei
Migrena determinată de foame nu este întotdeauna evidentă; în cazul în care se omite servirea unei mese, durerea de cap se poate manifesta înaintea apariţiei senzaţiei de foame. Deşi durerea este provocată de o scădere a nivelului de zahăr din sânge, soluţia nu o reprezintă servirea unei bomboane sau unui alt aliment cu conţinut bogat de zahăr - alimentele dulci cauzează un efect tranzitoriu, urmat de o scădere şi mai mare a glucozei.

12. Cafeina
Pentru persoanele predispuse la dureri de cap, cafeina face parte din categoria produselor necesare dar totodată nocive. Utilizată în cantităţi moderate, cafeina este în cele mai multe cazuri benefică - fiind inclusă în multe medicamente pentru dureri de cap. Pe de altă parte, consumată excesiv, cafeaua favorizează apariţia durerii de cap. În cazul persoanelor dependente de cafea, întreruperea bruscă a consumului poate duce la înrăutăţirea situaţiei.

13. Tulburările de somn
Tulburările de somn sunt adesea asociate cu stările de tensiune, migrenele şi cefaleea episodică. Oboseala survenită ca urmare a unui somn neliniştit poate cauza contracţii ale muşchilor gâtului şi tensiune la nivelul capului. Durerile de cap nocturne sau cele care apar în cursul dimineţii pot fi raportate la afecţiuni precum apneea de somn sau insomnie. Schimbări ale programului de somn - reducerea sau prelungirea perioadei de odihnă - pot cauza dureri de cap în cazul anumitor persoane; tratamentul recomandat în astfel de situaţii constă în stabilirea unui program strict atât seara cât şi dimineaţa.

14. Modificările hormonale
În cazul femeilor, majoritatea migrenelor se dezvoltă după încheierea perioadei de pubertate. Specialiştii consideră că fluctuaţiile de estrogen şi progesteron pot cauza migrene. Aproape jumătate din cazurile de migrenă la femei sunt asociate cu perioada menstruală.

15. Accesele de furie
Întreţinerea sentimentelor de nemulţumire profundă, supărare, furie, ură, reprezintă principala cauză emoţională de declanşare a durerilor de cap, cu o intensitate chiar mai mare decât a celor caracteristice depresiei sau anxietăţii. În momentele de furie, tensiunea de la nivelul spatelui, gâtului şi scalpului se accentuează, cauzând o senzaţie puternică de apăsare la nivelul capului, simptomul clasic al cefaleei determinate de stările de tensiune.

16. Greutatea excesivă
Un studiu recent a demonstrat că persoanele cu obezitate medie (cu un indice de masă corporală de 30) prezintă un risc de 35% mai mare de a dezvolta migrene faţă de persoanele cu un indice de masă corporală mai mic. În cazul persoanelor ce prezintă obezitate severă (cu un indice de 40), riscul de dezvoltare a migrenelor creşte cu 80 de procente.

Sursa: sfatulmedicului.ro