Când gunoiul de grajd poate deveni ucigaș

Constatare // „Bălegarul, dacă nu este gospodărit cum trebuie, dintr-o sursă folositoare pentru agricultori se poate transforma în ucigaș”

Săptămâna trecută, mediile de informare locale au dat o știre despre un bărbat din raionul Orhei care a fost găsit mort într-o groapă cu dejecții de porc. Ancheta urmează să stabilească detaliile decesului, însă dintr-o discuție cu un agronom cunoscut am înțeles că „bălegarul, dacă nu este gospodărit cum trebuie, dintr-o sursă folositoare pentru agricultori se poate transforma în ucigaș”.

„Mare grijă la gazele emise din gropile de compost. Există niște reguli care trebuie respectate, la fel ca și în cazul încăperilor unde se fermentează vinul, altminteri sfârșitul poate fi tragic”, afirmă specialistul.

Beneficii agricole cu miros de bălegar

Gunoiul de grajd se compune din bălegar și paie pentru așternut. Este îngrășământul universal complex pentru toate culturile și potrivit pentru toate tipurile de sol.

Se folosește pe terenuri nestructurate, sărace în humus pe care le afânează și îmbunătățește reținerea apei, încălzirea solului și activitatea organismelor din sol.

Depozitarea gunoiului

Gunoiul de grajd trebuie să fie stocat cât mai departe de gospodărie și surse de apă – la o distanță de minimum 50 m.

Bălegarul necesită o construcție corespunzătoare care să înglobeze toate sistemele de siguranță și protecție. Acesta poate fi un grajd cu așternut, un depozit acoperit pentru furaje, o platformă pentru gunoi, un rezervor pentru must de gunoi, un canal pentru scurgerea mustului de gunoi.

Totodată, construcția poate consta și dintr-un grajd fără așternut: depozit de acoperit furaje, rezervor pentru depozitarea temporară a dejecțiilor fluide, fosă pentru colectare dejecții fluide, tub de ventilație.

Capacitatea de stocare depinde de mai mulți factori

Capacitatea de stocare depinde de mărimea lotului, durata perioadei de stocare (minimum 18 săptămâni și maximum 28 de săptămâni), tipul de depozitare.

Dejecții lichide - se depozitează în rezervoare perfect închise, impermeabile, aproape de terenurile agricole, dotate cu rețea de pompare și mijloace de transport.

Sistemul de eliminare a dejecțiilor lichide se compune din: canal pentru scurgere, fosă de stocare, pompă, tuburi, rezervor pentru stocare, ventilație. Gunoiul de grajd se depozitează în platforme betonate hidrolizate la pardoseală, prevăzute cu pereți de sprijin înalți de 1,5 metri. Lățimea platformei trebuie să fie de maximum opt metri, înălțimea gunoiului în platformă - 1,2 m.

Lângă platformă va fi un bazin de colectare cu o capacitate de 4-5 metri cubi pentru o sută de tone de bălegar în platformă. Până la bazin se montează o groapă de limpezire de 0,5 metri cubi în care se curăță resturile solide.

Metode de stocare

Stocarea bălegarului se face în felul următor: zilnic, gunoiul proaspăt consistent se așază în straturi de un metru și se presară superfosfat (1-2% din masa gunoiului).

Se așază două straturi până la înălțimea de 1,2 m de gunoi îndesat (așezare îndesată la rece). Acestea vor fi acoperite cu un strat de aproximativ 20 de centimetri de pământ, nu înainte de a fi udate cu apă, must de gunoi sau urină. Se păstrează patru luni până se fermentează după care se transportă în câmp și se pune acolo unde este nevoie.

Se mai practică și așezarea afânată la cald. În acest caz vor fi mai mari pierderile de azot și de substanță organică, iar fermentarea gunoiului se va face sub picioarele animalelor (se va obține un gunoi cu un conținut de 0,7% azot). Gradul de diluție a dejecțiilor lichide este de 1/3 dejecții față de apă, evitându-se stocarea gunoiului în câmp.

De notat că metoda este interzisă în Uniunea Europeană, iar pentru a o aplica la noi:

- Se vor asigura căi corespunzătoare de acces la depozitul de gunoi și dejecții.

- Se vor asigura măsuri de protecție împotriva incendiilor.

- Se va asigura protecție împotriva eventualelor scurgeri din hidranți.

Transportul, împrăștierea și încorporarea în sol a gunoiului

Transportul și împrăștierea gunoiului fermentat în platformă se face atunci când poate fi imediat încorporat. Încărcarea gunoiului se face cu un încărcător care poate pătrunde adânc.

Aplicarea se face cu mașina de împrăștiat îngrășăminte organice. Pe suprafețele mici, gunoiul de grajd se poate transporta și împrăștia cu atelajele de tracțiune animală.

Pentru însămânțările de toamnă, gunoiul se transportă vara pe timp noros și se încorporează imediat în sol. Pentru culturile de primăvară, gunoiul se va încorpora sub arătură, toamna. Gunoiul semidescompus nu se recomandă de aplicat primăvara.

Gunoiul mai puțin fermentat se încorporează la o adâncime de 18-20 cm și se amestecă bine cu solul. Gunoiul bine fermentat se încorporează la o adâncime de 10-15 cm.

Asimilarea gunoiului de către plante

În primul an, azotul din gunoi este asimilat în proporție de 20-25%, fosforul din gunoi este asimilat în proporție de 30-40%, iar potasiul - în proporție de 60-70%.

Totodată, în primul an gunoiul este utilizat mai bine de plantele cu perioadă de vegetație lungă: porumbul, sfecla, cartoful, floarea-soarelui, cânepa, varza, tomatele.

Cerealele, cartofii timpurii, sfecla roșie, ceapa și mazărea utilizează cel mai bine gunoiul în al doilea an de la aplicare.

Se recomandă fertilizarea cu gunoi o dată la doi-trei ani.

Recomandări privind aplicarea îngrășămintelor organice

Gunoiul rezultat în timpul iernii se aplică până la 1 iulie. Restul gunoiului se aplică până la 30 septembrie. Nu se aplică gunoi în perioada octombrie-februarie. Nu se admit bulgări de gunoi mai mari de 4-6 cm, iar uniformitatea trebuie să depășească 75%.

Materialul trebuie să fie destrămat și mărunțit cu umiditate moderată. În același timp, materialul trebuie să fie curățat de bolovani, bulgări și deșeuri metalice.

Eficiența gunoiului este mai mare dacă se administrează împreună cu îngrășămintele fosfatice. Se mai pot da și sărurile potasice împreună cu gunoiul.

Nu se aplică împreună cu gunoiul ureea, clorura de amoniu, azotații de amoniu, calciu și sodiu. Se lasă o bandă de protecție de 5-6 metri față de canale și sursele de apă. În cazuri speciale se aplică la 50 de metri față de fântâni și foraje aflate pe câmp.

Terenul se alege cu grijă pentru a nu permite băltiri în cazul unor ploi torențiale.

Nu se va administra gunoi pe timp de ninsoare, ploaie sau soare puternic, pe terenuri cu exces de apă sau acoperite cu zăpadă. De asemenea, nu se aplică gunoi dacă solul este înghețat, dacă are crăpături adânci ori dacă s-au făcut lucrări de drenaj sau subsolaj în ultimele 12 luni. Subsolaj – lucrare agricolă executată în același timp cu aratul, prin care se afânează zona inferioară adâncimii la care pătrunde plugul.

Adâncimea de încorporare a gunoiului este de 27-30 cm pe soluri nisipoase, 25-27 cm pe soluri medii și 18-25 cm pe soluri grele.

Recomandări privind dozele la hectar

Cereale păioase: 10-15 tone per hectar; porumb: 20-25 t/ha; culturi tehnice (cartof, sfeclă, cânepă): 20-30 t/ha; leguminoase (mazăre, fasole, soia): 10-15 t/ha; vii și livezi: 40-60 t/ha (toamna sau primăvara); înființări de culturi lucerniere: 50-80 t/ha (la arătura de bază); culturi legumicole: 80-100 t/ha.


Principalele tipuri de gunoi de grajd și compoziția acestora

Gunoiul de grajd cabalin

O tonă de gunoi de grajd proaspăt provenit de la cal conține în medie aproximativ 707 litri de apă, 6,35 kg de azot, 2,26 kg de acid fosforic și 5 kg de potasiu.

Căldura din gunoiul de grajd se datorează unui tip special de proces de fermentare, cu excepția cazului când este luată în grijă pentru a realiza un gunoi bine compactat. Impresia că gunoiul de grajd provenit de la cal are valoare mică de fertilizare se datorează faptului că acesta se strică rapid atunci când nu se iau măsurile de precauție adecvate. Atunci când sunt respectate regulile de păstrare, conservare și administrare a gunoiului de grajd cabalin, acesta este aproape egal ca valoare de fertilizare cu bălegarul provenit de la bovine.

Gunoiul de grajd provenit de la bovine

În compoziție, bălegarul bovin nu variază foarte mult față de cel de cal. O tonă de gunoi bovin proaspăt conține în medie 780 de litri de apă, 5,5 kg de azot, 1,3 kg de acid fosforic și 4,1 kg de potasiu. Acesta este compus din materiale care sunt mult mai complet digerate decât găsim în gunoiul de grajd de cal și de aceea este mult mai compact.

Datorită structurii sale compacte și, de asemenea, conținutului mai mare de apă, la bălegarul bovin nu există același pericol de pierderi prin încălzire ca la gunoiul de grajd cabalin.

Gunoiul de grajd bovin este de preferat celui ovin sau păsărilor de curte.

Compoziția chimică exactă este constituită în cea mai mare parte din carbon, azot, hidrogen, oxigen, fosfor, săruri, uree, mucus, precum și celuloză, lignină, hemiceluloză etc.

Gunoiul de grajd ovin

O tonă de gunoi de grajd proaspăt provenit de la oi conține în medie 620 de litri de apă, 8,6 kg de azot, 3,2 kg de fosfor (fără acid fosforic), 9 kg de potasiu. Acesta este un îngrășământ cu acțiune rapidă și, datorită conținutului mic de apă, compoziția în substanțe solide este concentrată.

Totuși, trebuie de știut că gunoiul de grajd ovin nu furnizează prea multă materie organică și prin urmare utilizarea pe terenurile agricole, precum și pentru composturi nu este satisfăcătoare. Prezintă însă avantajul de a fi mai ușor de păstrat în locuri mai puțin amenajate.

Gunoiul de grajd caprin

O tonă de gunoi de grajd caprin conține în medie 590 de litri de apă, 7,6 kg de azot, 3,3 kg de fosfor, 8,1 kg de potasiu. Este ușor de conservat, iar pierderile în nutrienți prin fermentare sunt minime. Azotul amoniacal este în proporție mică și deci nu se poate fărâmița ușor în apă.

Gunoiul de grajd porcin

O tonă de gunoi proaspăt de grajd provenit de la porcine conține în medie 790 de litri de apă, 10 kg de azot, 4,5 kg de acid fosforic și 3,6 kg de potasiu. Datorită caracterului variat de produse alimentare consumate, compoziția bălegarului de porc este mai mult decât variabilă de la animal la animal.

Deoarece pentru hrana porcilor se utilizează preponderent produse vegetale, acest gunoi conține un procent ridicat de apă, în care se poate fărâmița ușor. Gunoiul de grajd porcin se conservă bine sub formă uscată ca și cel ovin. Costul de obținere este proporțional cu valoarea reală de fertilizare.

Gunoiul de grajd provenit de la păsări de curte

Compoziția acestuia variază în timp și datorită tipului de crescătorie de păsări. În medie, o tonă de gunoi proaspăt de pasăre conține aproape 500 de litri de apă, 9 kg de azot, 7,2 kg de acid fosforic și 3,6 kg de potasiu.

În acest îngrășământ, azotul este de obicei sub formă de amoniu care are în compoziție fermenți cu acțiune rapidă. De aceea, fertilizarea cu gunoi de grajd de păsări se realizează ușor și fără o îngrijire specială.

Totuși, aveți grijă la faptul că se pierde mult din azotul conținut sub formă de azot amoniacal. Din această cauză nu este recomandabil să se amestece gunoiul de grajd de păsări de curte cu deșeuri de lemn, cenușă sau var obișnuit - pentru că amoniacul este eliberat cu ușurință când vine în contact cu un compus alcalin.

Gunoiul de grajd de păsări devine un excelent fertilizator în cazul în care este amestecat cu un alt compost sau cu un sol îmbogățit (în proporție de 10 kg de gunoi de grajd de păsări la o sută de kg de sol). Aplicat după fermentare, este apt să furnizeze un îngrășământ de înaltă valoare ecologică.

Lilia Grubîi