Arcadie Suceveanu: „Pentru un scriitor, contează mult condițiile în care există”

Reunire // „Considerăm că ideea cea mai importantă și mai măreață la ora actuală este această idee de reunificare a Basarabiei cu România”

De curând, Uniunea Scriitorilor din Moldova a emis o declarație privind Unirea, luând atitudine față de instabilitatea politică în care ne-am pomenit. Astfel, poetul Arcadie Suceveanu, președintele Uniunii Scriitorilor din Moldova, ne povestește mai multe despre reunirea prin cultură, evenimentele literare europene, dar și despre reanimarea instituției traducerii la Chișinău.

Domnule Suceveanu, de ce credeți că a fost necesară această declarație a scriitorilor privind Unirea?

Uniunea Scriitorilor a luat atitudine în aproape toate problemele importante ce țin de destinul nostru istoric, de limbă și cultură. Scriitorii întotdeauna s-au aflat în prima linie în lupta pentru apărarea valorilor naționale. Se știe foarte bine că Uniunea Scriitorilor, acum 25 de ani, a fost promotorul Mișcării pentru Renașterea Națională în Basarabia.

Urmărind evenimentele din ultima perioadă, noi suntem foarte decepționați de ceea ce se întâmplă în societate și nu mai vrem să credităm nici un partid, nici o mișcare politică, pentru că toate s-au compromis. Clasa noastră politică timp de 25 de ani, dar mai cu seamă în ultimii doi ani, și-a pierdut credibilitatea totalmente în societate, așa încât noi nu mai vrem să ne poziționăm de partea niciunui actor politic. Considerăm că ideea cea mai importantă și mai măreață la ora actuală este această idee de reunificare a Basarabiei cu România. Reunificarea ar fi salvarea noastră.

Cum îi influențează instabilitatea politică pe scriitorii de la noi în contextul în care, de-a lungul timpului, s-a perpetuat ideea că scriitorul trebuie să sufere?

Este greșită părerea conform căreia cu cât este mai rău în societate, cu atât pentru scriitor este mai bine, pentru că scriitorul nu se inspiră doar din realitatea imediată. Scrisul nu este o oglindă a realității imediate. O creație literară presupune decantarea trăirilor, exprimarea unor adevăruri general-umane. Pentru un scriitor contează mult condițiile în care există.

Este bine ca scriitorul să-și trăiască viața în condiții decente, să nu aibă probleme de ordin material în așa măsură, încât să-i anihileze orice efort de a crea și de a gândi. Lipsurile subjugă ființa și o degradează, orice s-ar spune. Ceea ce se întâmplă în societatea noastră afectează mult cultura, instituția noastră și chiar pe fiecare scriitor în parte.

Uniunea Scriitorilor face reunirea prin cultură. Care sunt cele mai recente evenimente în care s-au implicat scriitorii de pe ambele maluri ale Prutului?

Uniunea Scriitorilor a făcut această reunire cu mult timp în urmă. Între noi de mult nu mai există frontiere culturale. Putem spune că scriitorii noștri s-au integrat pe deplin în circuitul general românesc. Își tipăresc cărțile la editurile din România, colaborează cu cele mai prestigioase reviste. Scriitorii cei mai importanți sunt incluși în antologii, enciclopedii, dicționare literare etc.

Cele două uniuni de creație colaborează de multă vreme și sunt axate pe aceleași programe. Ultimul eveniment de anvergură la care au participat circa 40 de scriitori de pe ambele maluri ale Prutului este Festivalul de poezie „București-Chișinău-Orheiul Vechi”.

De asemenea, în primăvara acestui an, un grup de șase scriitori basarabeni, printre care și subsemnatul, a participat la Turnirul de poezie de la Balcic, Bulgaria, organizat de Uniunea Scriitorilor din România, de Filiala Chișinău a USR și de Uniunea Scriitorilor din Moldova. Această acțiune în cadrul căreia ne-am confruntat cu colegii noștri din Arad a fost o competiție poetică la care subsemnatul a devenit și laureat.

La următoarea ediție, noi, în calitate de câștigători deja, ne vom întâlni cu scriitorii din altă filială a USR într-un alt oraș din Europa. Aceste exemple dovedesc faptul că nu există frontiere între culturile noastre și ne îndeamnă să depășim și alte obstacole, de ordin politic și social.

Care este accesul scriitorilor din R. Moldova la evenimentele literare europene?

Uniunea Scriitorilor ia parte și la alte evenimente din țările europene. Avem relații de colaborare cu alte instituții de cultură și uniuni de creație din mai multe țări europene. Cel mai bun exemplu ne poate servi Festivalul Internațional „Primăvara europeană a poeților”, care are loc în fiecare primăvară la Chișinău și care a ajuns la ediția a cincea, acțiune la care am reușit să invităm scriitori și traducători importanți din mai multe țări europene.

Suntem extrem de bucuroși că am reușit să îi interesăm pe traducătorii din alte țări de fenomenul nostru literar și să-i aducem la Chișinău pe Jan Willem Boss din Olanda, Jan H. Mysjkin din Belgia, Laure Hinckel din Franța, Gherhardt Cesjka și Christian W. Schenk din Germania, Eugene Stepanov din Rusia, Lilya Gazizova din Tatarstan ș.a.

Într-o perioadă, traducerile aproape că nu au existat în Republica Moldova. Cum doriți să reanimați traducerea artistică?

Suntem preocupați de reînființarea instituției traducerii. Ea a existat în perioada sovietică, dar a existat pe criterii ideologice. Vrem să reanimăm această instituție pe criterii valorice și estetice. Intenționăm să înființăm un atelier de traduceri la care să atragem tineri traducători, studenți de la facultățile noastre de limbi străine pe care să-i cultivăm, să-i pregătim pentru a face traduceri de beletristică. Ducem tratative cu Ministerul Culturii să obținem fonduri pentru a tipări anual măcar 10 autori din literatura noastră.

Recent am reușit să tipărim mai multe antologii în alte limbi și câteva lucrări traduse din alte limbi la Chișinău. De exemplu, antologia de proză scurtă în limba franceză, editată la Paris. De asemenea, o antologie de poezie, „Noua Danemarcă”, în limba maghiară, apărută în Slovacia, și o antologie de poezie în limba neerlandeză, „Floare de sânge cu petale ninse” ș.a. Aceste procese de integrare în alte spații de cultură vor fi susținute în continuare și noi vom depune eforturi pentru a le amplifica.

Vă mulțumim!