Ambasadorul Rusiei în Norvegia cere reluarea dialogului militar NATO–Moscova pentru a evita un război accidental, dar exclude discuțiile cu UE

Oficialii NATO trebuie să-şi consolideze contactele militare cu Rusia pentru a diminua riscul tot mai mare al unui război total declanşat de o eroare de calcul, a declarat reprezentantul Moscovei în Norvegia, ambasadorul Nikolai Korciunov, pentru o publicaţie internaţională. Declaraţiile au fost făcute în contextul în care şeful CIA a efectuat în această săptămână o vizită misterioasă la Moscova, alimentând speculaţii şi îngrijorări în capitalele occidentale.

„Riscurile şi pericolul unei confruntări militare (cresc) semnificativ din cauza lipsei dialogului”, a afirmat Nikolai Korciunov în interviul acordat în biroul său din centrul oraşului Oslo. El a subliniat că „consolidarea încrederii … (şi) dialogul sunt acum mult mai importante la toate nivelurile”.

Avertismentul evidenţiază escaladarea tensiunilor dintre Rusia şi Occident după o serie de incursiuni cu drone şi rachete în spaţiul aerian european, dar şi după incidente suspectate a fi acte de sabotaj. Marţi, cancelarul german Friedrich Merz a declarat că ţara sa se află „sub ameninţare” în urma unui presupus atac cu drone asupra aeroportului din Leipzig, produs luna trecută.

NATO şi Rusia şi-au redus drastic contactele oficiale după invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia în 2022, când Moscova şi mai multe capitale europene au expulzat numeroşi diplomaţi. Între timp, oficialii occidentali au avertizat că Rusia ar putea ataca teritoriul NATO până la sfârşitul deceniului, în timp ce unele informaţii recente ale serviciilor secrete americane sugerează că un astfel de atac ar putea avea loc chiar mai devreme decât se estima iniţial.

Ca dovadă a seriozităţii cu care Washingtonul tratează această ameninţare, directorul CIA, John Ratcliffe, s-a deplasat marţi la Moscova pentru întâlniri cu oficiali ruşi. Potrivit unor surse, el i-ar fi avertizat să nu agraveze conflictul cu aliaţii Statelor Unite din NATO, în special cu statele baltice, unde îngrijorările privind securitatea sunt tot mai mari.

Korciunov, care a fost ambasador adjunct al Rusiei la NATO între 2009 şi 2015, a afirmat că „riscurile unui conflict militar (au crescut) semnificativ” faţă de perioada în care activa la Bruxelles şi când avea „o înţelegere a intenţiilor”, iar Alianţa era mai puţin „imprevizibilă” în acţiunile sale.

COMANDANTUL NATO, DISPUS SĂ DISCUTE CU GHERASIMOV

Martin O’Donnell, purtător de cuvânt al SHAPE, cartierul general militar al NATO, a precizat că „NATO şi Rusia dispun de o varietate de canale de comunicare interpersonale şi între forţele armate, pe care le consideră deschise”. Comandantul suprem al forţelor aliate ale NATO pentru Europa, generalul american Alexus Grynkewich, „rămâne dispus să poarte un dialog între forţele armate cu şeful Statului Major General al Federaţiei Ruse (Valeri Gherasimov) pentru a evita erorile de calcul şi pentru a oferi un mijloc de a preveni o escaladare neintenţionată din partea oricăreia dintre părţi”, a adăugat O’Donnell. El a refuzat însă să spună dacă cei doi oficiali militari au avut deja vreo discuţie directă.

În 2021, NATO a fost nevoită să-şi închidă misiunea de legătură militară de la Moscova după ce Rusia a expulzat personalul acesteia, ca represalii la decizia Alianţei de a expulza reprezentanţii Rusiei la NATO din motive de securitate. Acest pas a marcat o nouă etapă de degradare a relaţiilor bilaterale.

Ulterior, după invazia pe scară largă lansată de Moscova împotriva Ucrainei, Alianţa a suspendat orice dialog politic oficial cu Rusia, ceea ce a redus şi mai mult posibilităţile de comunicare directă dintre părţi.

În februarie, SUA au anunţat că au restabilit „dialogul militar la nivel înalt” cu Moscova, prezentat drept „mijloc de creştere a transparenţei şi de dezescaladare” în urma discuţiilor dintre Grynkewich şi oficiali ruşi. Totuşi, rămâne neclar dacă această linie directă a mai fost utilizată de atunci.

Korciunov a sugerat întărirea „tuturor formelor de dialog” pentru a preveni erorile de calcul, de la contactul direct între Grynkewich şi Gherasimov până la întâlniri la nivel înalt între comandanţii militari ai ţărilor arctice, regiune unde interesele strategice ale Moscovei şi ale NATO se intersectează tot mai des.

MOSCOVA NU VREA UN DIALOG CU UE

Pe fondul deschiderii sale declarate faţă de NATO, Korciunov a accentuat însă că Moscova nu mai este interesată de contacte diplomatice similare cu Uniunea Europeană, pe care o acuză de atitudine ostilă.

„Nu există dialog cu Uniunea Europeană”, a spus el, susţinând că Rusia nu va purta discuţii cu preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, cu şefa politicii externe a UE, Kaja Kallas, sau cu preşedintele Consiliului European, António Costa.

„Uniunea Europeană se află într-o fază de escaladare împotriva Rusiei”, a adăugat Korciunov, argumentând că măsurile adoptate la Bruxelles au creat un climat în care un dialog politic real nu mai este posibil din perspectiva Moscovei.

Purtătoarea de cuvânt a Comisiei Europene, Anitta Hipper, a declarat că UE menţine „contactul prin canale diplomatice”, inclusiv prin intermediul reprezentanţei blocului european la Moscova, recunoscând totuşi că „natura şi nivelul acestuia s-au schimbat semnificativ” începând cu 2022. „Aceste canale rămân în vigoare şi sunt utilizate pentru contacte diplomatice, după cum este necesar”, a afirmat ea, indicând că legături minime sunt totuşi păstrate.

„S-AR PUTEA SĂ NU MAI AI TIMP SĂ RĂSPUNZI LA TELEFON”

Korciunov a avertizat şi că utilizarea militară în expansiune a sistemelor autonome şi a inteligenţei artificiale (IA) ar putea amplifica riscul unei escaladări accidentale, deoarece scurtează timpul disponibil pentru luarea deciziilor de către factorii umani de comandă.

Aceste îngrijorări reflectă avertismentele formulate anterior şi de responsabili din UE, dar şi de secretarul general al ONU, António Guterres, care marţi a cerut o supraveghere umană sporită asupra utilizării IA pe câmpul de luptă, după apariţia unor informaţii potrivit cărora în Ucraina ar fi folosite drone ghidate de IA.

„Într-o situaţie în care algoritmii - IA, mai degrabă decât persoanele - (sunt folosiţi în scopuri militare), s-ar putea să nu ai timp nici măcar să răspunzi la telefon”, a punctat Korcounov, sugerând că viteza cu care ar acţiona sistemele autonome ar putea depăşi capacitatea liderilor de a evalua şi reacţiona în mod controlat la o criză.