Referendum în Islanda pentru relansarea aderării la UE: islandezii decid astăzi între integrare europeană și controlul asupra pescuitului

Islanda mai face o nouă încercare de aderare la Uniunea Europeană. Cetățenii țării sunt chemați astăzi la urne pentru a decide, prin vot, dacă vor sau nu ca statul lor să reia parcursul către UE.

Islandezii sunt convocaţi sâmbătă la secţiile de votare pentru un referendum care va stabili dacă ţara lor ar trebui să reia negocierile de aderare la Uniunea Europeană. Acest vot are loc pe fondul unor presiuni geopolitice tot mai mari legate de orientarea strategică a Islandei şi de relaţia sa cu blocul comunitar.

Referendumul a fost anunţat în luna martie, după ce guvernul islandez pro-UE, condus de social-democraţi, a câştigat alegerile din 2024. După victorie, executivul a confirmat că va organiza o consultare populară dedicată redeschiderii negocierilor de aderare la Uniunea Europeană.

Islanda a depus pentru prima dată cererea de aderare la UE în 2009, în plină criză financiară mondială, când economia ţării a fost lovită puternic. Negocierile au avansat o perioadă, însă în 2013 au fost suspendate de noul guvern eurosceptic instalat la Reykjavik, care a decis să oprească procesul.

Cu o populaţie de aproximativ 400.000 de locuitori şi membră a NATO, Islanda se confruntă în prezent cu presiuni tot mai mari pentru a-şi întări legăturile cu Europa continentală şi pentru a-şi clarifica direcţia de politică externă.

În momentul de faţă, ţara cooperează foarte strâns cu Uniunea Europeană prin intermediul Spaţiului Economic European şi face parte din spaţiul de liberă circulaţie Schengen, beneficiind de acces extins pe piaţa unică europeană.

Unul dintre punctele centrale ale dezbaterii privind posibila aderare a Islandei la UE este pescuitul, alături de controlul asupra zonelor de pescuit. Acestea sunt considerate esenţiale pentru economia islandeză şi pentru modul în care statul îşi gestionează resursele naturale.

Pescuitul rămâne unul dintre principalii piloni ai economiei Islandei și este adânc înrădăcinat în identitatea națională, în suveranitatea şi în stabilitatea financiară a ţării. Deşi în ultimele decenii turismul şi industria aluminiului au cunoscut o dezvoltare masivă, sectorul piscicol continuă să reprezinte motorul vital al producţiei.

Sectorul pescuitului şi al procesării peştelui generează în mod direct în jur de 12% din PIB-ul ţării. Dacă se iau în calcul şi industriile conexe, impactul total în economie urcă la aproximativ 15%, ceea ce arată dependenţa puternică a Islandei de această ramură.

Produsele marine constituie aproape 40% din totalul exporturilor de mărfuri ale Islandei, ceea ce conferă sectorului un rol strategic în balanţa comercială şi în asigurarea veniturilor din export.

Islanda nu doar exploatează resursa de pește, ci a dezvoltat şi o vastă industrie de înaltă tehnologie legată de acest domeniu. Țara produce software specializat, echipamente performante de sortare şi soluții biotehnologice utilizate de fabricile de profil din întreaga lume.

Pescuitul a fost până acum principalul argument al taberei care respinge aderarea la UE. Mulţi islandezi se tem că Politica Comună în domeniul Pescuitului (PCP) din cadrul Uniunii Europene le-ar impune cote stricte de captură şi ar permite navelor străine acces în apele lor teritoriale, ceea ce ar însemna pierderea controlului asupra unei resurse considerate vitale pentru ţară.