Peste 15 milioane de ucraineni au intrat legal în România din 2022, iar peste 33.000 au fost prinși trecând ilegal frontiera și riscă închisoare, amendă sau returnare în Ucraina

Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră anunță că, de la începutul conflictului din Ucraina, peste 15 milioane de cetăţeni ucraineni au intrat în România, iar instituția prezintă și numărul persoanelor care au trecut ilegal frontiera.

Conform datelor transmise, „de la declanşarea acestei crize (24.02.2022), până la data de 20.08.2024, ora 24.00, prin punctele de trecere de la nivelul întregii ţări, au intrat în România 15.631.860 de cetăţeni ucraineni”.

La trecerea frontierei de stat, Poliția de Frontieră Română verifică documentele de călătorie ale persoanelor în baza legislației comunitare. Ulterior, cetățenii străini pot solicita azil în România direct la punctul de trecere a frontierei, completând o cerere depusă personal. În astfel de cazuri, cetățenii ucraineni sunt preluați de reprezentanţii Inspectoratului General pentru Imigrări.

În perioada 2023 – primele 7 luni ale anului 2026, în zona de competență, polițiștii de frontieră au depistat, pe timpul misiunilor de supraveghere a frontierei de stat, peste 33.600 de cetățeni ucraineni care au încercat să intre în România fără a efectua formalitățile de control în punctele de frontieră, transmite IGPF.

Poliţiştii de Frontieră atrag atenția asupra riscurilor legale pentru cei care intră ilegal în România. În funcție de rezultatul cercetărilor, aceștia pot fi sancționați cu închisoare sau amendă și pot fi returnați în ţara de origine.

„Totodată, în conformitate cu prevederile art. 5 din Regulamentul (U.E) nr. 399/2016 cu privire la Codul Uniunii privind regimul de trecere a frontierelor de către persoane (Codul Frontierelor Schengen), frontierele externe pot fi trecute doar prin punctele de trecere a frontierei și în timpul programului de funcționare al acestora, iar statele membre trebuie să instituie sancțiuni conform dreptului lor intern, în caz de trecere neautorizată prin alte locuri.

Astfel, potrivit prevederilor art. 262 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, intrarea în România prin trecerea ilegală a frontierei de stat constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă, context în care, vă informăm că, în situația depistării unei persoane care a intrat fraudulos în țară, reprezentanții instituției noastre vor întocmi un dosar penal și vor efectua cercetări cu privire la săvârșirea infracțiunii în discuție.

De asemenea, în conformitate cu prevederile Acordului între Comunitatea Europeană și Ucraina privind readmisia persoanelor, persoanele depistate de polițiștii de frontieră, în legătură cu trecerea neautorizată a frontierei de stat din Ucraina în România pot face obiectul unei cereri de readmisie formulată în temeiul documentului anterior menționat, iar, în situația aprobării acesteia, ar putea fi returnate pe teritoriul statului vecin”, mai spun cei de la IGPF.

De la începutul conflictului din Ucraina, din februarie 2022 și până în prezent, peste 200.000 de cetăţeni ucraineni au primit protecţie temporară din partea statului român, iar aproape 4.600 au solicitat protecţie internaţională.

Protecția temporară reprezintă o măsură excepțională destinată să ofere protecție imediată și temporară persoanelor care fug din calea conflictului din Ucraina. Această formă de sprijin oferă anumite drepturi: permis de ședere, acces la piața muncii, asistență medicală, precum și acces la educație pentru copii. Este un mecanism de urgență instituit la nivelul Uniunii Europene.

IGPF precizează că persoanele care solicită protecţie din partea statului român sunt supuse unei proceduri de screening, iar timp de 7 zile, până la soluţionarea acesteia, nu au acces pe teritoriul naţional.

„În continuare, menționăm faptul că, începând cu data de 12 iunie 2026, în toate statele membre (inclusiv România), se aplică prevederile Regulamentului (UE) 2024/1356 al Parlamentului European și al Consiliului de introducere a screeningului resortisanților țărilor terțe la frontierele externe.

În temeiul acestui regulament, persoanele care solicită o formă de protecție din partea statului român fac obiectul activității de screening și sunt supuse formalităților prevăzute de Regulamentul în discuție pentru o perioadă de 7 zile, timp în care acestea nu vor avea acces pe teritoriul național.

Ulterior finalizării procedurii de screening, persoanele vor fi îndrumate către reprezentanții Inspectoratului General pentru Imigrări în vederea desfășurării procedurilor subsecvente la frontieră (aferente solicitării unei forme de protecție din partea statului român sau returnării, după caz).

În plus, vă comunicăm faptul că, în situația în care persoana care a tranzitat ilegal frontiera de stat nu solicită protecție temporară în România, în conformitate cu art. 106^4 din O.U.G. nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, cu modificările și completările ulterioare, durata interdicției de intrare pe teritoriul spațiului Schengen este de 5 ani, în cazul străinilor care au trecut ilegal ori au încercat să treacă fraudulos frontiera de stat.

În final, facem precizarea că deciziile luate de către personalul instituției noastre se adoptă în mod individual, cu respectarea pe deplin a dreptului Uniunii Europene și a celui internațional relevant, precum și a obligațiilor legate de accesul la protecție internațională, în special principiul nereturnării și drepturile fundamentale”.

IGPF a explicat și care este obiectul screeningului. El are ca scop „să întărească controlul resortisanților țărilor terțe care trec frontierele externe, să îi identifice pe toți resortisanții țărilor terțe care sunt supuși screeningului și să verifice, prin consultarea bazelor de date relevante, dacă persoanele care sunt supuse screeningului ar putea reprezenta o amenințare la adresa securității interne. Screeningul implică, totodată, controale medicale preliminare și verificări preliminare ale vulnerabilității, pentru identificarea persoanelor care au nevoie de asistență medicală, a persoanelor care ar putea reprezenta o amenințare la adresa sănătății publice, precum și identificarea persoanelor vulnerabile. Astfel de controale și verificări facilitează îndrumarea unor astfel de persoane către procedura corespunzătoare”.