Administraţia Trump convoacă la Washington prima reuniune a Consiliului pentru Pace. România, invitată să devină stat membru fondator

Administraţia Trump pregăteşte pentru 19 februarie, la Washington, o reuniune a Consiliului pentru Pace, potrivit unui oficial american şi unui diplomat dintr-o ţară invitată. Statele Unite au transmis vineri invitaţiile pentru eveniment, descris drept „şedinţa inaugurală a Consiliului pentru Pace”, conform unei invitaţii consultate de presă. Reuniunea este planificată să aibă loc la Institutul American pentru Pace, instituţie care a fost redenumită de preşedintele Donald Trump după propriul nume.

Oficialul american a precizat că întâlnirea are, între altele, şi un scop de strângere de fonduri, însă a subliniat că detaliile finale sunt încă în curs de elaborare. Aceasta ar fi prima reuniune a grupului după ceremonia de semnare a acordului, desfăşurată luna trecută la Forumul Economic Mondial de la Davos, acolo unde aproximativ douăzeci şi patru de ţări au semnat acordul privind Consiliul pentru Pace.

Deocamdată nu este clar ce state vor participa efectiv la reuniunea din 19 februarie şi nici la ce nivel vor fi ele reprezentate. Consiliul pentru Pace a fost întâmpinat cu scepticism, atât în privinţa mandatului său, cât şi în legătură cu întrebările privind intenţia de a înlocui sau nu Organizaţia Naţiunilor Unite. Majoritatea aliaţilor europeni ai SUA nu au acceptat să adere, iar Israelul nu a semnat oficial carta de aderare, în pofida faptului că a acceptat oferta lui Donald Trump de a intra în organizaţie şi a anunţului premierului Benjamin Netanyahu că Israelul va adera.

Consiliul, prezidat de Donald Trump, a fost iniţial prezentat ca o structură cu atribuţii limitate, însărcinată cu supravegherea reconstrucţiei Fâşiei Gaza, devastată de un război de doi ani cu Israelul. Între timp însă, potrivit proiectului de statut, misiunea sa s-a extins pentru a viza conflictele din întreaga lume. Proiectul transmis împreună cu invitaţiile de aderare nici măcar nu mai menţionează Gaza, ceea ce accentuează confuzia privind rolul exact al acestei noi entităţi.

Reuniunea din februarie are loc în contextul în care administraţia americană se străduieşte să promoveze faza a doua a planului său de pace pentru Gaza şi să obţină sprijin internaţional pentru reconstrucţia teritoriului. SUA au anunţat, la mijlocul lunii ianuarie, începutul următoarei etape a planului de încetare a focului în Gaza, însă nu au prezentat încă măsuri concrete prin care intenţionează să abordeze una dintre cele mai sensibile probleme: demilitarizarea Hamas.

Luna trecută, la Forumul Economic Mondial, Jared Kushner, ginerele lui Trump, a prezentat un set de 11 slide-uri în care a detaliat viziunea consiliului de administraţie cu privire la reconstrucţia şi investiţiile în Gaza, plan ce include peste 150 de zgârie-nori aliniaţi de-a lungul coastei. Kushner a afirmat atunci că „planul general” al administraţiei pentru reconstrucţia Gazei „nu are un plan B”, în afara unui efort în mai multe etape pentru a pune capăt războiului şi a transforma întreaga regiune.

El a subliniat că o mare parte din acest proiect se bazează pe demilitarizarea Hamas şi a promis că Statele Unite „vor aplica” această componentă a acordului de încetare a focului, fără a oferi însă detalii despre modul în care se va face acest lucru. În paralel, Washingtonul caută angajamente financiare şi politice din partea unor actori regionali cheie pentru a susţine procesul de reconstrucţie.

Emiratele Arabe Unite, Arabia Saudită, Egipt, Qatar, Bahrain, Pakistan, Turcia, Ungaria, Maroc, Kosovo, Albania, Bulgaria, Argentina şi Paraguay au semnat pentru a deveni membri ai Consiliului pentru Pace, la fel ca statele din Asia Centrală Kazahstan, Mongolia şi Uzbekistan, precum şi ţările din Asia de Sud-Est Indonezia şi Vietnam. Această listă arată că noua structură atrage în principal ţări din afara nucleului tradiţional al aliaţilor europeni ai SUA.

România a fost invitată în ianuarie să devină membru al „Consiliului pentru Pace”, printr-o scrisoare adresată de preşedintele SUA, Donald Trump, preşedintelui Nicuşor Dan. Potrivit unui fragment din scrisoarea apărut atunci în presă, Donald Trump a subliniat caracterul „unic” al Consiliului şi a invitat oficial România să se alăture în calitate de stat membru fondator şi să adere la carta Consiliului Păcii. Scrisoarea Administraţiei Trump a fost însoţită de alte două documente: planul cuprinzător şi carta Consiliului.

„În calitate de preşedinte al Consiliului de Administraţie, invit în mod oficial România să se alăture în calitate de Stat Membru Fondator şi să adere la Carta Consiliului Păcii. Acest Consiliu va fi unic, nu a mai existat niciodată ceva asemănător! Fiecare Stat Membru poate desemna un reprezentant autorizat care să participe şi să ia parte, în numele său, la reuniuni. Alăturat se află Planul Cuprinzător şi Carta Consiliului, care sunt acum de schise pentru semnare şi ratificare”, se arăta în fragmentul din scrisoare.