Acestea sunt cele mai frecvente GREȘELI alimentare pe care probabil le faci și tu!

În nutriție, la fel că în orice alt domeniu, există multe legende și basme pe care am ajuns să le considerăm axiome. Fugim de carbohidrați ca de tămâie, suntem dispuși să plătim extra pentru varianta gluten-free, scoatem fructele din meniu atunci când vrem să slăbim. Iar astea sunt doar câteva dintre cele mai frecvente greșeli pe care le comitem. A venit vremea să lămurim șase dintre cele mai mari și mai frecvente greșeli din alimentație!

Cele mai frecvente greșeli de nutriție pe care le faci fără să știi

Te ferești de carbohidrați. Apoi de grăsimi. Și mai nou de proteine

Alimentația noastră este compusă din trei categorii mari de macronutritienți - glucide (carbohidrați), lipide (grăsimi) și proteine. Fiecare dintre aceste molecule a fost la un moment dat arătată cu degetul și pusă la zid.

Primele au fost grăsimile, în perioada în care ne prăjeam felia de pâine și aveam impresia că așa ținem cură de slăbire. Apoi au urmat carbohidrații care sunt huliți și în zilele noastre destul de frecvent. I-am scos complet din alimentație, ne-am îndopat cu carne la Dukan și am decis că ne îngrășam din cauza fructelor.

Mai nou, dar încă destul de rar, ni s-a pus pată pe proteine. Încet dar sigur încep să fie incriminate pentru diverse boli și să ne fie sugerat să le eliminăm ocazional pentru a preveni boala.

Adevărul este că avem nevoie de toate tipurile de macronutrienț în alimentația noastră: avem nevoie de carbohidrați pentru că sunt mâncarea preferată a creierului și a mușchilor și pentru că vin la pachet cu fibră, cea care hrănește microbiomul intestinal.

Grăsimile sunt și ele vitale pentru că participă la formarea membranelor celulare din tot corpul, a tecii de mielină a nervilor, au rol în inflamație și în absorbția unor nutrienți fără de care viața nu ar putea fi posibilă.

Proteinele sunt cărămizile corpului nostru, dar participă și la „comunicare”, nu doar la construcție. Enzimele sunt molecule și, pentru că și enzimele sunt la modă în zilele noastre, știi probabil că viața nu ar fi posibilă fără ele.

Iată așadar că avem nevoie de toate aceste macromolecule și eliminarea lor din dietă ar fi o greșeală gravă ale cărei efecte și-ar face mai devreme sau mai târziu apariția.

Nu adaugi legume la masă

Aceasta este probabil cea mai comună greșeală pe care am sesizat-o când am tras cu ochiul în farfuriile vecinilor. Cartofii prăjiți cu șnițel sunt cea mai comună masă caldă care mi-a ieșit în cale. Și, pentru că simt că nu am mari speranțe să conving un devorator de șnițele s-o lase mai moale cu carnea prăjită în ou, atunci pot măcar să încerc să îi încurajez să compenseze adăugând multe, multe legume. De fapt, o persoană care este obișnuită cu o alimentație sănătoasă, simte că nu poate să mănânce fără să aibă legume pe masă. În acest sens, un prim pas ar fi să te asiguri că ai întotdeauna pe masă o legumă. Mai apoi, să încerci să diversifici aceste legume până când ajungi să ai cât mai multe culori în farfuria ta. Amintește-ți! O masă cu alimente colorate natural este o masă bogată în antioxidanți care pot compensa abaterile de la o dietă sănătoasă.

Urmezi o dietă de slăbire

După ani de zile de inventat diete, cercetătorii au ajuns la un consens: dietele nu funcționează. Un studiu realizat pe concurenții concursului american Biggest Looser a arătat că în urma dietelor organismul „se luptă” să își redobândească greutatea și șansele sunt foarte mari ca persoana în cauză să se îngrașe la loc și să primească drept „bonus” un metabolism cu aproximativ o cincime mai leneș. Acest mecanism pare să fie legat de activitatea leptinei, hormonul secretat de celulele grase și responsabil cu transmiterea semnalului de sațietate către creier. Ceva din ceea ce am făcut în ultimii zeci de ani a dat acest mecanism al sațietății peste cap.

Unii consideră că zahărul din băuturile acidulate ar fi vinovat, alții dau vina pe toate substanțele care tulbură flora intenstinală, unii consideră că potentatorii de gust ar fi vinovați. Probabil că răspunsul este suma tuturor acestor factori. Un lucru este cert: leptina noastră nu își face treaba bine. Cel mai indicat ar fi să nu o provocăm, să ocolim dietele și să optăm pentru migrarea către un stil de viață îmbunătățit care înseamnă întotdeauna o dietă cu alimente integrale, predominant vegetale, puțin sport și o atitudine pozitivă asupra vieții.

Te ferești de gluten

În urmă cu numai câțiva ani a început o adevărată isterie anti-gluten. Deși există o categorie de oameni care suferă cu adevărat de boala celiacă (alergie la gluten), nu există niciun test care să confirme intoleranța la gluten. Subiectiv, cam 6% din oameni susțin că sunt intoleranți la gluten, acuzând simptome precum balonare, diaree, oboseală, migrene.

Totuși, un studiu realizat în 2013 de Asociația Americană de Gastroenterologie a găsit că presupusele simptome ale sensibilității la gluten nu sunt cauzate de gluten ci de o cu totul altă categorie de substanțe grupate sub denumirea de FODMAP. Cap de listă la capitolul FODMAP sunt cruciferele, ciupercile, usturoiul, mazărea, fasolea precum și fructe ca piersicile, merele, afinele. Pe mine personal acest studiu m-a lecuit de vânătoarea de molecule vinovate de balonare. Independent de gluten și FODMAP, nu mă pot gândi la legume mai sănătoase decât cruciferele sau fructe mai pline de antioxidanți decât afinele, prin urmare cred că moderația și aportul treptat din aceste alimente pot vindeca eventuale sensibilități la diverse componente pe care am uitat cum să le digerăm din pricina unei alimentații șchioape.

Folosești îndulcitori artificiali în loc de zahăr

Aspartamul, unul dintre cei mai folosiți îndulcitori din lume, a fost asociat cu unele simptome ale depresiei. În plus, chiar și cantități mici de îndulcitori artificiali sunt capabile să inducă transformări în microbiomul intestinal. Vestea bună este că la doar câteva săptămâni după oprirea administrării îndulcitorului, flora își revine la normal.

Așadar, nu este niciodată prea târziu să renunți la folosirea îndulcitorului artificial. Ce să folosești în locul său? Din păcate, singurul zahăr pe care natura ni-l oferă este în fructe.

Fructoza din fructe este singurul tip de zahăr pe care organismul uman știe să-l proceseze fără să-și biciuiască pancreasul. Datorită conținutului de fibre și fitonutrienți, zahărul din fructe nu provoacă un „dans” agresiv al glicemiei în corp. Ba mai mult, adăugarea fructelor la un produs care conține zahăr, domolește răspunsul glicemiei. Prin urmare, dacă vrei neapărat să mănânci zahăr, ai grijă să îi pui și niște fructe: clătite cu fructe, pâine cu marmeladă.

Ce tip de zahăr e bun?

O întrebare naturală se naște inevitabil: Și totuși, ce zahăr e mai sănătos?

Melasa și zahărul de curmale sunt cele două tipuri de zahăr, singurele două tipuri de zahăr, acceptate ca fiind sănătoase

Te ferești de fructe pentru că îngrașă

Acesta este un mit extrem de frecvent întâlnit chiar și în cele mai documentate circumstanțe. Deși nimic în exces nu este vreodată recomandat, teama de fructe nu are o bază solidă. În cadrul unui experiment specialiștii au urmărit vreme de 12 până la 24 săptămâni un grup de persoane care au consumat 20 de porții de fructe pe zi. Rezultatul? Niciun efect advers, dar posibile beneficii pentru sănătate.

Sursa: kudika.ro